Pe 16 septembrie îl cinstim pe Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, marele duhovnic care a cunoscut suferința, prigoana și temnița, dar nu și-a pierdut credința. Dacă treci printr-o perioadă grea, păstrează câteva clipe pentru rugăciune și cere-i Sfântului Sofian să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru tine și pentru cei dragi.
Există necazuri despre care putem vorbi cu oamenii și există dureri pe care le purtăm în tăcere.
Poate este o boală. Poate te temi pentru copilul tău. Poate în casa ta nu mai este pace. Poate ai pierdut pe cineva drag sau aștepți un răspuns care întârzie să vină.
Sau poate nimeni din jurul tău nu știe ce se întâmplă în sufletul tău.
În asemenea momente, omul ajunge uneori să nu mai găsească nici măcar cuvintele pentru rugăciune.
Pe 16 septembrie, ziua în care Biserica îl cinstește pe Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, putem privi către viața unui om care a cunoscut el însuși încercarea și care, în ciuda tuturor suferințelor, nu s-a îndepărtat de Dumnezeu.
Sfântul Sofian a cunoscut suferința
Părintele Sofian Boghiu nu a vorbit despre încercări doar din cărți.
Le-a trăit.
În anul 1958, în timpul regimului comunist, a fost arestat pentru legătura sa cu mișcarea duhovnicească „Rugul Aprins”și condamnat la 15 ani de muncă silnică.
Au urmat ani de detenție, lipsuri și nedreptate.
A fost eliberat în anul 1964.
Dar poate unul dintre cele mai impresionante lucruri din viața sa este ceea ce s-a întâmplat după închisoare.
Suferința nu l-a făcut un om al urii.
S-a întors la slujirea Bisericii și a continuat să-i primească pe cei care aveau nevoie de un cuvânt de mângâiere.
A devenit unul dintre cei mai iubiți duhovnici ai Bucureștiului.
Duhovnicul la care oamenii veneau cu necazurile lor
La Mănăstirea Antim veneau oameni foarte diferiți.
Unii aveau probleme în familie. Alții erau bolnavi sau treceau prin pierderi. Unii aveau nevoie de spovedanie, iar alții pur și simplu nu mai știau ce să facă cu viața lor.
Părintele Sofian îi asculta.
Blândețea, răbdarea și discernământul său au rămas adânc întipărite în memoria celor care l-au cunoscut.
A ajuns să fie cunoscut și drept „Apostolul Bucureștilor”.
Astăzi, duhovnicul la care credincioșii mergeau cândva pentru un sfat este cinstit de Biserică drept Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim.
Ziua sa de prăznuire este 16 septembrie.
Un sfânt canonizat în vremurile noastre
Sfântul Sofian este cu atât mai apropiat de generațiile noastre cu cât a trăit până în anul 2002, când a trecut la Domnul chiar în ziua Înălțării Sfintei Cruci, pe 14 septembrie.
Canonizarea sa a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 2024, iar proclamarea generală a canonizării noilor sfinți români a avut loc la 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală.
Pe 16 septembrie 2025, la Mănăstirea Antim din București, a avut loc și proclamarea locală a canonizării Sfântului Sofian.
Este emoționant să ne gândim că există oameni care l-au cunoscut personal, s-au spovedit la el și au primit sfaturi de la cel pe care Biserica îl cinstește astăzi ca sfânt.
Dacă ai un necaz, ce să-i ceri Sfântului Sofian?
Nu există o formulă prin care rugăciunea să ne garanteze că vom primi exact lucrul pe care îl cerem.
Rugăciunea creștină nu este o formulă magică.
Dar putem cere mijlocirea sfinților și putem pune înaintea lui Dumnezeu ceea ce ne doare.
Dacă treci printr-o încercare, îi poți cere Sfântului Sofian să se roage pentru pace în familie, sănătatea celor dragi, întărirea celui bolnav, ocrotirea copiilor, luminare într-o hotărâre grea sau putere atunci când simți că nu mai poți continua.
Și putem cere ceva poate și mai important:
să nu ne pierdem credința atunci când răspunsul lui Dumnezeu nu vine atât de repede pe cât ne-am dori.
Rugăciune către Sfântul Sofian de la Antim pentru ajutor în necazuri
Sfinte Cuvioase Părinte Sofian, cel ce, în viața ta pământească, mult L-ai iubit pe Dumnezeu, slujindu-I cu râvnă și dăruire, și oamenilor prin mulțimea faptelor tale bune le-ai fost o icoană a virtuților, iar acum împreună cu îngerii și cu sfinții te bucuri de vederea feței Lui pline de lumină și Îl lauzi neîncetat, ție ne rugăm cu lacrimi și cu umilință: Izbăvește-ne, prin sfintele tale rugăciuni, de multele ispite și necazuri ce vin asupra noastră de la diavol, de la oameni și de la patimile ce ne luptă.
Pildă ai fost tuturor prin răbdarea încercărilor, bisericile lui Dumnezeu cu frumoase icoane le-ai împodobit, numele lui Hristos L-ai mărturisit în temniță, prieten al săracilor și al necăjiților te-ai arătat; pentru aceasta, împărățești veșnic cu Hristos în Raiul desfătării.
Tu, cel ce ai înmulțit talanții încredințați de Părintele ceresc, roagă-te pentru noi să înmulțim râvna de a face fapte bune pentru mântuire; cel ce ai împlinit cu osârdie Testamentul Sfântului Ierarh Antim, insuflă-ne și nouă dorința de a face milostenie și de a-i ajuta pe cei în nevoi; cel ce ai fost duhovnic iscusit, ridicând pe mulți din moartea păcatului, dă-ne înțelepciune în lupta cu poftele vătămătoare de suflet și cu gândurile cele rele care se abat asupra noastră; cel ce ai fost învățător al neosândirii aproapelui, dăruiește-ne să avem smerenie și dragoste față de semenii noștri.
Luminează-ne calea, ca să nu cădem în cursele înșelătoare ale acestei lumi, ci, cu ajutorul tău, să ne împărtășim și noi de frumusețea cea negrăită a luminii neînserate și să ajungem la odihna și bucuria veșnică a Împărăției cerurilor, unde să slăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin.
Când simți că nu mai poți, spune măcar atât
Nu întotdeauna avem puterea să citim o rugăciune lungă.
Sunt clipe în care durerea este atât de mare încât omul nu poate decât să suspine.
Atunci poți spune simplu:
„Sfinte Sofian de la Antim, roagă-te lui Dumnezeu pentru mine și pentru familia mea. Nu mă lăsa să-mi pierd credința în această încercare.”
Nu lungimea rugăciunii este cea mai importantă, ci sinceritatea cu care omul se întoarce către Dumnezeu.
Pe 16 septembrie, pune pentru câteva clipe grijile tale înaintea lui Dumnezeu
Poate că problema nu se va rezolva în clipa în care termini rugăciunea.
Poate că drumul va continua să fie greu.
Dar viața Sfântului Sofian ne arată că omul poate trece chiar și prin încercări cumplite fără să-și piardă nădejdea.
A cunoscut temnița și nedreptatea, dar a rămas blând. A cunoscut suferința, dar nu a încetat să creadă. A trecut prin întunericul unei epoci grele, dar pentru cei care veneau la el a încercat să fie un om al luminii.
De aceea, pe 16 septembrie, dacă ai un necaz pe care simți că nu-l mai poți duce singur, oprește-te pentru câteva clipe.
Spune-I lui Dumnezeu ceea ce te doare.
Și cere:
🙏 Sfinte Cuvioase Mărturisitor Sofian de la Antim, roagă-te pentru mine, pentru casa mea și pentru oamenii pe care îi iubesc. Amin.