Se spune că între 15 august (Adormirea Maicii Domnului) și 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului) timpul capătă o altă dimensiune. Oamenii cred că aceste zile poartă o energie aparte, că aduc liniște, împăcare și o forță nevăzută care îi ajută pe cei care vor să se regăsească pe sine.
În tradiția populară, se zice că în această perioadă oamenii nu îmbătrânesc, pentru că zilele sunt încărcate de binecuvântare. E ca și cum Dumnezeu le-ar dărui un răgaz, o clipă de odihnă pentru suflet și pentru trup. Totul pare cald și calm, frunzele încep să îngălbenească, dar rămân agățate de ramuri, păsările își pregătesc zborul, dar încă nu pleacă. Natura însăși parcă ezită între vară și toamnă.
Țăranii numeau această perioadă timpul cumpenei, pentru că vara se află pe sfârșite, iar toamna încă nu și-a intrat deplin în drepturi. Este un timp de reflecție și de echilibru. Râurile par mai tăcute, marea își domolește valurile, iar oamenii sunt chemați să-și domolească și ei sufletul, să lase la o parte graba și să caute în ei liniștea.
Se mai spune că acesta este un moment bun pentru rugăciuni, post ușor și fapte bune. Cine își curăță sufletul și își pune ordine în gânduri, va începe toamna cu mai multă pace și bucurie. Bătrânii satului sfătuiau ca în aceste zile să ne împăcăm cu cei cu care am avut neînțelegeri, să nu purtăm ranchiună și să ne îndreptăm atenția spre familie și credință.
Între Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, oamenii simt că timpul stă pe loc. Este o perioadă de cumpănă și de taină, în care ne putem apropia mai mult de Dumnezeu, lăsând grijile zilnice la o parte și căutând adevărata lumină în sufletul nostru.
Tradiții și credințe populare între cele două Marii
Semnele vremii
Bătrânii satului spuneau că felul în care se prezintă zilele dintre cele două sărbători arată cum va fi toamna. Dacă vremea este frumoasă și caldă, atunci toamna va fi lungă și blândă. Dacă plouă des, iarna va veni mai repede și va fi aspră.
Perioada de cumpănă
Se credea că între cele două Marii păsările călătoare își hotărăsc drumul. Dacă berzele și rândunelele se adună și pleacă mai devreme, iarna va fi grea. Dacă rămân mai mult, toamna va fi lungă și rodnică.
Timp bun pentru recoltă
Oamenii foloseau acest răstimp pentru a strânge roadele câmpului: porumb, cartofi, fructe și pentru a pregăti murăturile. Se zicea că ceea ce pui la păstrare între cele două Marii va fi de bun augur și se va ține peste iarnă.
Respect față de pământ
Se mai spunea că în aceste zile nu este bine să lovești pământul cu unelte (să sapi, să bați țăruși), pentru că Maica Domnului se supără. În schimb, era vreme bună pentru cules, strâns gospodăria și adunat rezerve pentru iarnă.
• Nu este bine să te cerți sau să porți ură în această perioadă, pentru că sufletul rămâne „împovărat” tot anul.
• Fetele nemăritate obișnuiau să țină post ușor și să se roage Maicii Domnului pentru a le trimite un soț bun.
• Era un timp potrivit pentru împăcări și iertări, pentru că se credea că între cele două sărbători rugăciunile ajung mai repede la Dumnezeu.
Așadar, perioada dintre cele două mari sărbători este văzută nu doar ca un timp de liniște sufletească, ci și ca un moment de pregătire pentru toamnă, pentru iarnă și pentru echilibrul interior al fiecăruia.