"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

19 − thirteen =

nine − 2 =

La o ora distanta de Craiova, musteste pamantul de sanatate, spun localnicii. Oamenii se oblojesc de sute de ani cu namolul si apa sulfuroasa care iese la suprafata in comuna Gighera. Intre cele doua razboaie mondiale acolo fusese ridicata o baza de tratament, devenita intre timp praf si pulbere. Primarul vrea acum sa refaca mica statiune, pe baza analizelor de laborator care ii gasesc apei minerale ceva insusiri de leac. Deocamdata nu gasesc sprijin nici la Guvern, nici la Consiliul Judetean Dolj. Intreaga poveste, in campania Digi24 „Raport de tara”.

loading...

Gighera, Dolj. O bucata de Oltenie rurala, intre Jiu si Dunare. Vreo trei mii si ceva de suflete-n acte, trei sate si-o puzderie de povesti tesute-n jurul izvoarelor sulfuroase care bolborosesc in balta comunala.

Radu Vasile, localnic: „Asta e aur, copiii mei! Nu va mint. (Ce face, ma taicule, apa asta?) – Ma, apa asta stii ce face? E de reumatism, de ulcer. Vindeca, fata mea! Sunt facute de acum o suta de ani, aici. Asta e de mult, tata. Eram eu mic (…) (Se bea?) – Se bea. Pai nu vazusi ca eu beau? Ce dracu!”

La balta asta din Gighera coboara zeci de drumeti… zilnic. Ghid le e Radu. A crescut in satul cu izvoare. Le-a cunoscut si marirea si decaderea. Stie cine s-a vindecat cu apele astea, de unde a venit si de ce a suferit.

Poarta o basca de ceferist. Rade mereu, rosteste vorbe cu talc si povesteste despre miracolul ascuns de apele astea. Naratiunile par decupate din basmele lui Ispirescu, dar… ascund destul adevar. Istoria izvoarelor din Gighera incepe cu sute de ani in urma. Primele analize de apa au fost facute in 1890, la cererea Episcopiei Asezamintelor Brancovenesti. Ultimele in 2002. S-a aflat ca izvoarele Gigherei au proprietati terapeutice. Pot sa ajute bolnavii cu reumatism, nevralgii, guta, boli gastro-intestinale si renale sau afectiuni ale sistemului nervos periferic.

In baile minerale se balacesc azi doar ratele

Astazi, e doar o balta unde colcaie tantarii, duhnesc gunoaiele si… se balacesc ratele comunale.

Mihai Dan, turist: „Apa asta se duce aiurea. Si atata lume e bolnava si sufera. Eu pentru sotie am venit, ca am probleme cu ea. Sufera cu intestinele, are… Sunt mai multe probleme. Cu stomacul, are o colita, enterocolita. Cam mai multe s-au legat, asa. (Am inteles ca aici ar fi mult mai bine ca la Olanesti). Izvorul asta. Si zic: dom-ne, hai sa incercam, hai sa facem. Eu vin dinspre judetul Dambovita, sat Vlasceni, comuna Potlogi. (Cati kilometri ati facut pana aici?) Pai… 250. (Ati facut 250 de kilometri special ca sa ajungeti aici?) – Pentru asta, da! Suntem plecati de la 5 dimineata. Am gasit izvorul, ne-am luat apa, nu stiu daca va rezista. (Cata apa ati luat?). Am luat peste 10 litri! E pacat ce se intampla aici. E pacat. E pacat. Cred ca coruptia asta la noi in tara cam ne tine pe loc. Sunt niste interese ascunse. Poate vrea cineva sa puna mana pe izvoarele astea.”

La trei sute de metri gasim un alt izvor. Localnicii nu-i beau apa. O folosesc pentru cure externe, doar. Analizele vechi si cele realizate de primaria locala, nu de mult, atesta ca izvorul asta poate alina durerile celor care sufera de boli reumatice, diverse afectiuni ale mainilor si picioarelor, poliartroze, arterite si artrite, sau boli ale oaselor si muschilor.

Ion Feraru, localnic: „Aurul comunei curge pe apa sambetei. Aici au venit oameni ologi, in carje. Au facut bai si au lasat carjele si au plecat fara carje. De la apa asta. Putul asta a vindecat multi oameni. Pentru reumatism. Iau acasa, imi pun in baie si nu mai am reumatism. Ma vindec. Dar ar trebui sa fie aici camere, ca sa faci bai. Dar curge pe apa sambetei. E pacat. Ca ar trebui sa fie multi oameni vindecati.

„N-am luat nici macar un algocalmin. Numai namolul asta de aici”

Pe langa izvoare, minidelta Gigherei ascunde si namol terapeutic. Localnicii il scot din canalul aflat intre stadion si islaz si se trateaza cu el. Asa face si Dana.

Dana Sarbu, localnica: „(Matale te-ai facut bine?) Eu stiu ca n-am luat nici macar un algocalmin. Sa iau ceva, o tableta. Decat numai si numai namolul asta de aici. (De cat timp?) – Pai din 2000… in fiecare an am venit. Si-a dat rezultate. Ca pot sa rezist iarna sa nu mai ma doara. (Dar ce va durea?) Mainile, picioarele si coloana. (Si acum?). Acum… pace!”

Dana Sarbu, localnica: „Dau pe tot corpul. Stau pana se usuca namolul pe mine, ma spal cu apa de aici, din izvor, mai dau inca odata, iar stau si se usuca si iar ma spal. Si… asta o fac din 2000. (Medicamente?) Medicamente nu iau nimic, nimic, nimic, nimic. Cine a facut aici bai nu l-a mai durut niciodata nimic”.

Ioana… povesteste ca tot cu namol si apa s-a tratat. Bolile ii amortisera picioarele, acum doi ani. Astazi… merge in baston.

Ioana Vartaru: „Nu mai puteam sa merg. Mergeam cu premergator. Ma simt mai bine. Pot sa merg, ca nu mergeam. Trebuie sa faci de cateva ori. 7, 8, 10 sedinte pe an”.

Povestea „Bailor Minerale Gighera”

In 1923, localnicii comunei au infiintat societatea „Baile Minerale Gighera”. Ca aport social, satenii si-au pus pamanturile si-un capital social de 156.000 de lei. Au construit apoi un bazin din beton, instalatii de incalzire si cabine de tratament.

Locul devenise celebru si o afacere profitabila pentru comunitatea locala. Cele mai importante banci interbelice, intre care si Marmorosch Bank au facut oferte publice pentru preluarea administrarii bailor Gighera. Toate au fost refuzate insa de sateni. Belsugul a durat insa pana prin 1948. Comunistii au blocat transformarea Gigherei in statiune balneara. Constructiile au fost abandonate si asa au ramas si astazi, scrie digi24.ro.

Primaria locala sustine ca a incercat sa revitalizeze Baile Minerale de altadata. A organizat simpozioane, a batut drumuri la Bucuresti si Craiova, a intocmit si-a depus documente colo si colo.

Ion Dabuleanu, viceprimar Gighera: „In anul 2011 – 2012 am depus la Ministerul Dezvoltarii un proiect legat de realizarea unei baze de tratament balnear la Gighera. La ora actuala sunt acolo, la arhiva, documentele legate de apele de la Gighera. (Dar nu se intereseaza nimeni de la Centru, adica?) Nu s-a interesat nimeni.”

Autoritatile centrale nu sunt interesate de apele tamaduitoare

Nu s-a interesat nimeni nici de lucrarea arhitectului doljan Marcel Sebastian Ionescu Lupeanu. Intitulat „Centrul balnear Gighera”, proiectul prezinta chiar schitele unui posibilul centru local de tratament desfasurat pe 4.093 de metri patrati. Arhitectul a discutat cu autoritatile locale, a documentat perfect subiectul, dar degeaba. Nimeni nu l-a chemat la discutii, nimeni nu s-a aratat interesat de implementarea lucrarii.

Primarul Gigherei cauta investitori cu bani. E convins ca locul poate fi revitalizat si fara sprijinul statului. Cauta ajutor chiar si peste Dunare, la bulgari si viseaza la… un milion de euro.

Florea Neacsa, primar Gighera, Dolj: „Primaria nu are posibilitati financiare, pentru ca-i o localitate mica. In urma cu 2 – 3 ani au venit niste bulgari la mine, ca au identificat si ei la Vidin asemenea izvoare. Chiar au confirmat sa facem un proiect transfrontalier si-au zis sa facem front comun. Si-am vrut sa ma cuplez cu parcul Gherganov de la Pleven sa dezvoltam si agroturismul. Nu stiu ce s-a intamplat cu bulgarii ca au renuntat. Sunt sceptici in a asimila proiecte pe fonduri europene. Asteptam din toate partile o posibilitate de a demara, sa facem ceva pentru sanatatea oamenilor. Consider ca la valoarea unui milion de euro s-ar putea incepe constructia unei microstatiuni balneare.”

Mesajul primarului din Gighera pentru prim-ministrul Romaniei

Cam aceasta-i povestea apelor tamaduitoare de la Gighera! Le folosesc si le indragesc multi, dar… le ignora statul si e destul ca tara sa nu beneficieze de ele la adevarata valoare. In loc de epilog, asezam in reportaj… mesajul primarului din Gighera pentru prim-ministrul Romaniei:

Florea Neacsa, primar Gighera, Dolj: „Prin personalul care-l are in subordine, mi-as dori sa trimita in zona o echipa de specialitate, sa investigheze. Si daca are o posibilitate, prin sprijin pe fonduri europene, daca nu, pe bani guvernamentali sa demaram un proiect benefic si in interesul national si umanitar al oamenilor. Din acest moment, prin mediatizarea pe care o faceti dumneavoastra, astept, cat de urgent, de la guvernantii de sus, o gura de oxigen pentru comunitatea Gighera si pentru oamenii din tara romaneasca.”

loading...

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.