Uneori, oamenii sunt prea proști ca să înțeleagă cât de proști sunt.
Ai auzit de efectul Dunning-Kruger?
Ei bine, fiecare dintre noi cunoaște pe cineva care se consideră mai inteligent decât este cu adevărat.
Dar, înainte de a privi urât acești oameni, ar trebui să te asiguri că te eliberezi și tu de efectele Dunning-Kruger.
Teoria din spatele acestui efect a fost dezvoltată de David Dunning și Justin Krueger, oameni de știință la Universitatea Cornell.
Ei au descoperit că această schimbare a gândirii apare atunci când oamenii nu reușesc să-și evalueze corect nivelul de competență (sau incompetență) într-un anumit domeniu de cunoștințe sau domeniu de activitate și consideră, în mod eronat, că sunt mai competenți decât sunt de fapt.
Adesea această teorie este denumită și „Punctul Stupidității”. „Punctul Stupidității” este punctul în care ai suficiente cunoștințe despre un subiect pentru a simți că vorbești despre el, dar nu ai suficientă înțelepciune pentru a colecta toate faptele, sau cel puțin să înveți ceva mai mult despre el.
Care este efectul Dunning-Kruger?
Aberația psihologică, în urma căreia o persoană crede că este mai inteligentă și mai competentă decât este în realitate, a fost identificată pentru prima dată într-un studiu din 1999 intitulat „Cum dificultățile în evaluarea propriei incompetențe duc la stima de sine crescută. “
Acest studiu arată că persoanele cu abilități prea mici, într-un anumit domeniu de activitate, sunt incapabile să se autocritice suficient pentru a înțelege cât de scăzute le sunt de fapt abilitățile.
Astfel , încep să își supraestimeze cunoștințele și competența.
Mai simplu spus, acesta este momentul în care „oamenii sunt prea proști pentru a înțelege cât de proști sunt”.
Cum au testat Dunning și Kruger ipoteza lor?
David Dunning și Justin Kruger și-au dezvoltat teoria realizând studii prin care le-au solicitat participanților să facă câteva teste de um0r, logică, cunoașterea termenilor științifici și gramatică.
Ei au descoperit că cei care au avut cele mai bune performanțe la aceste teste și-au subestimat abilitățile de mai multe ori.
Pe de altă parte, cei care s-au arătat nu atât de geniali au fost convinși că totul este în ordine în această privință. Ei au descoperit că, cu cât cunoștința și abilitatea cognitivă a cuiva este mai slabă, cu atât capacitatea acestui participant de a-și evalua cu exactitate abilitățile este mai scăzută.
Ce au descoperit oamenii de știință?
Dunning și Kruger au descoperit că cea mai periculoasă situație nu este cea în care subiectul nu știe absolut nimic despre un anumit domeniu, ci cea în care știe câte ceva despre el.
Această idee nu este deloc nouă. Sintagma „ Cunoașterea limitată este extrem de periculoasă” este atribuită lui Alexander Pope, care a folosit-o în „Experiența criticii” din 1709.
După cum spunea scriitorul Josh Billings:
„Aveți probleme nu pentru că nu știți ceva, ci pentru că sunteți sigur că știți totul despre ceva, deși în realitate lucrurile nu stau chiar așa.”
Din păcate, această problemă nu are o soluție simplă. Dunning a subliniat că „pentru ca persoanele cu puține cunoștințe să-și dea seama de lipsa lor de cunoștințe, au nevoie tocmai de cunoștințele care le lipsesc”.
Curios, Dunning și Kruger au dovedit că, atunci când începi să înveți mai multe despre un subiect sau devii mai experimentat într-o lecție, începi să îți privești cunoștințele și abilitățile mai puțin încrezător.
Cu cât mergi mai departe, cu atât începi să îți dai seama cât de multe nu știi. Când ai acest sentiment, intră în joc un efect psihologic complet nou, cunoscut sub numele de „Sindromul Impostorului”.
Când este periculos efectul Dunning-Kruger
Medicii au descoperit că persoanele în vârstă refuză să facă exerciții fizice pentru a-și calma durerea, chiar și atunci când acesta este cel mai eficient mod. Și totul pentru că ei cred, în mod greșit, că disconfortul fizic pe care îl simt după exercițiu este un semn că s-a agravat situația medicală și este mai bine să nu facă sport.
Ei bine, dacă nu te-am convins, atunci află că multe mame din India cred că excesul de apă provoacă diaree la sugari. Prin urmare, dacă sunt bolnavi, nu le dau copiilor să bea apă. Aceasta este o concepție greșită și foarte periculoasă, deoarece, în unele cazuri, poate duce la deshidratare severă sau chiar la trecerea in nefiinta.
Și un alt exemplu: experții sugerează că criza economică din 2008 a fost pr0vocată, nu în ultimul rând, de supraconfidența finanțatorilor și a clienților acestora.
În concluzie…
Ei bine, în majoritatea cazurilor, este dificil să înțelegi că nu știi ceva. De exemplu, dacă cineva nu cunoaște regulile gramaticii, cum poate înțelege că în mesajul pe care l-a scris a încălcat regulile de zeci de ori?
Cel mai probabil, cu toții avem câteva subiecte în care, după cum credem, avem cunoștințe mult mai ample decât deținem de fapt. Sau un hobby despre care credem să îl realizăm asemeni profesioniștilor (chiar dacă acest lucru nu este absolut deloc adevărat).
Și, poate, înainte de a împărtăși opinia ta extrem de importantă, merită să verifici, pentru a vedea cât de adevărate sunt afirmațiile tale…
Alexandra Pîrvan