Ziua Sfântului Gheorghe este sărbătorită în fiecare an pe 23 aprilie şi ea marchează începutul anului pastoral, cu semnificaţii deosebit de importante: agrare, pastorale, divinatorii şi augurale.
Chiar dacă unele tradiţii au devenit deja superstiţii în unele regiuni ale ţării, le mai găsim încă în forma lor « originală » mai ales în zonele din Bucovina şi Moldova.
Ziua Sfântului Gheorghe – Se împrăştie mac în jurul casei pentru spor la bani
· Dacă ziua sfântului cade în zi de post, vacile nu o să aibă prea mult lapte anul care vine
· Pentru a avea spor la ţesut, femeile scot ţesăturile pe prispă în seara ajunului Sfântului Gheorghe şi le lasă afară toată noaptea şi toată ziua următoare
· Nu este bine să dormim în această zi pentru a nu fi adormit tot anul
· Înainte de răsăritul soarelui se spală faţa cu rouă pentru a avea sănătate tot anul
· Se pun crengi de răchită la poartă pentru a avea recoltă bună
· Dacă un pom nu face roade, dacă se găureşte de ziua Sfântului Gheorghe va rodi peste măsură
· Pentru a avea spor la bani, în dimineaţa de Sfântul Gheorghe, înainte de răsăritul Soarelui, se împrăştie semințe de mac în jurul casei
Ziua Sfântului Gheorghe – Pentru a avea leac, plantele se culeg de Sfântul Gheorghe
· Gunoiul de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina unui copac pentru a da rod bun
· Dacă te cântăreşti de trei ori, Sfântul de protejează de farmece
· Plantele medicinale care se culeg de Sfântul Gheorghe au leac
· În noaptea de Sfântul Gheorghe se fac vrăji pentru bogăţie şi spor cu ajutorul lupilor, despre care se crede că vrăjitoarele pot să îi ademenească
· Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul
· În Sfântu Gheorghe, preoţii ies cu crucea pe câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mâna