Stomacul face parte din sistemul digestiv şi este principalul organ care îndeplineşte această funcţie. El primeşte, prin esofag, alimentele deja pregătite prin mestecare în gură şi este primul care intră în contact cu partea materială (hrana).
Astfel, el amestecă şi dizolvă, datorită acidului clorhidric, alimentele ingerate şi le pregăteşte pentru procesul de asimilare. Stomacul este deci organul care are sarcina laturii materiale a digestiei, care trebuie să „îmblânzească”, să le facă accesibile absorbţiei.
Durerile de stomac ne arată dificultatea de a stăpâni partea materială a vieţii
Aceste dureri mai sunt cunoscute şi sub numele de gastrite. Pornind de la rolul pe care îl joacă stomacul, durerile care se manifestă în această zonă se referă la partea materială a vieţii, ne arată că în această zonă avem dificultăţi şi tensiuni.
Constrângerile materiale sau profesionale, şcolare sau judiciare se exprimă prin dureri de stomac, dacă provoacă griji (reale sau imaginare). De altfel, se ştie că elevii şi studenţii acuză, de multe ori, crampe sau dureri ale stomacului înainte de examene, ca urmare a neliniştii lor.
Datorită rolului său de a amesteca alimentele, stomacul care ne face să suferim, poate să însemne că avem tendinţa de a aduna lucrurile şi evenimentele într-o manieră excesivă, iar aciditatea gastrică ne spune să oprim această măcinare.
Vomă şi aciditatea gastrică ne „vorbesc” despre situaţiile insuportabile
Amăreala şi aciditatea gastrică sunt nişte manifestări a căror intensitate este progresivă şi exprimă dificultatea de a digera ceea ce trăim, şocurile vieţii sau ale situaţiilor care nu ne satisfac pe plan material. În cadrul acestei globalităţi stomacale, rejecţiile, regurgitările sau voma sunt semnul suplimentar al respingerii, al refuzului. Nu vrem să păstrăm în stomac ceea ce nu ne convine. Este brutal, inconfortabil pentru individ şi pentru cei din jurul lui.
Ulcerul stomacului arată că situaţia s-a agravat
Ulcerele ne arată că semnalele precedente s-au agravat. Dacă nu durează, sunt semnul caracterului benign al contrarietăţii, adică situaţiile pe care nu le acceptăm nu sunt chiar atât de grave, dar atunci când durează, ele semnalează profunzimea tensiunii sau a dezechilibrului comportamental.
Cunoscând cauza, vom găsi şi soluţia
Acceptarea unei situaţii dificile nu este chiar la îndemâna oricui şi cu toţii ştim că cele mai puternice lupte nu sunt cele pe care le ducem cu alţii, ci cele pe care le ducem cu noi înşine.
De ce se întâmplă astfel şi nu într-un alt mod şi cum putem evita? Sunt întrebări care depind exclusiv de fiecare dintre noi, de mentalităţile şi prejudecăţile pe care le avem. O mai bună analiză a situaţiei noastre, prin care trecem la un moment dat, ne poate ajuta să vedem anumite puncte slabe ale credinţelor care ne coordonează viaţa.
Trebuie doar să ne punem întrebări şi să încercăm să răspundem sincer la ele. Apoi, ştiind cauza, ne vom putea ocupa şi de efectele sale.
Citește aici alte Tipuri de dureri strâns legate de starea emoțională!