Amigdalele sunt organe care fac parte din sistemul limfatic, deci din sistemul imunitar al organismului. Ele funcţionează ca nişte filtre care controlează tot ce trece la nivelul gâtului. Gâtul reprezintă zona creaţiei, a exprimării, a comunicării. De asemenea, legat de comunicare este şi atitudinea de a « înghiţi » unele situaţii, nu tocmai plăcute pentru noi.
Păstrez doar ce îmi place, resping tot ce nu îmi convine
Atunci când la nivelul amigdalelor există o inflamaţie, este semnul că suntem în faza în care « ne luptăm » să acceptăm o situaţie care nu ne convine, care nu trece de aceste filtre ale condiţionărilor cu care suntem obişnuiţi.
Nu vrem să fim afectaţi, deci respingem, sau acceptăm, dar destul de greu, ceea ce face că în acesta zonă să se acumuleze tensiune manifestată ca un proces inflamator. Desigur, nu putem accepta chiar totul, însă o mai bună înţelegere a situaţiei care ne creează stresul respectiv ar putea face ca ea să treacă de aceste filtre, eliberând, astfel, zona inflamată.
Frica de anumite consecinţe ne irită atât de mult încât amigdalele se pot bloca
De obicei, ceea ce nu acceptăm ne provoacă frică de ceea ce va urma. Suntem conştienţi că nu avem altă variantă, dar şi acceptarea situaţiei ne provoacă, de asemenea, un râu care ne înspăimântă. Acum este momentul să alegem un rău mai mic dintre cele două rele care pot apărea. Suntem capabili să « înghiţim » persoana sau conjunctura respectivă, fără a ne crea probleme în plus?
Dacă suntem cât de cât obiectivi, o să ne dăm seama că se poate ajunge la un stadiu de înţelegere agreabil, pe care îl putem transforma în favoarea noastră. Deci, ideal ar fi să facem o analiză corectă şi pragmatică a blocajului respectiv, ca apoi să luăm decizia care ne convine, care se apropie cel mai mult de ceea ce ne dorim să facem în situaţia respectivă şi care să ne aducă cele mai mari avantaje, lucrând cu « materialul clientului ».
Citește aici despre simptomele blocajelor limfatice și 10 modalități de a curăța sistemul limfatic
Statutul de « prizonier » în propria noastră mentalitate de neputinţă nu ne aduce nici un avantaj.
Nici nu trebuie să cedăm uşor în faţa tuturor, dar nici nu trebuie să ne lăsăm angrenaţi în situaţii care pot genera din ce în ce mai multe complicaţii. Cine ne-ar putea spune, de fapt, cum este mai bine să procedăm? Evident vocea lăuntrică, cea care nu ne părăseşte niciodată şi care ne dă cele mai bune soluţii pentru viaţa noastră.
Prin urmare, să ne ascultăm vocea, să-i dăm, astfel, posibilitatea să ne ajute şi să deschidem porţile unei comunicări eficiente. Nu este deloc recomandat să ne izolăm, dimpotrivă, varianta excepţională este cea a deschiderii şi a flexibilităţii.
Aşa putem înţelege cauzele subtile ale situaţiei care ne creează probleme de acceptare şi până la urmă, poate chiar o acceptăm, lăsând loc liber energiei care s-ar putea bloca la nivelul gâtului.





