nu e tot. Mai sunt tratati o data si dupa recoltare pentru a preintampina incoltirea lor.
• Somonul de crescatorie
Somonii inghesuiti in tarcuri si hraniti cu soia, deseuri de pasari si pene de pui hidrolizate nu prea mai au nimic in comun cu somonii de provenienta piscicola. Carnea somonului de crescatorie contine mai putina vitamina D si mult mai multi contaminanti, printre care si chimicale cancerigene, PCB-uri, substante ignifuge bromurate si pesticide precum dioxina si DDT. Cercetarile stiintifice au corelat DDT-ul cu aparitia diabetului zaharat si a problemelor de obezitate, desi unii nutritionisti mai sustin ca beneficiile acizililor grasi omega-3 ar depasi intrucatva aceste riscuri. De asemenea, somonii de crescatorie primesc cantitati mari de antibiotice si sunt expusi la tot felul de pesticide care se transfera in totalitate la om prin consumul de carne contaminata.
• Laptele produs folosind hormoni artificiali
Producatorii de lapte trateaza vacile de lapte cu hormon de crestere bovin recombinant (rBGH sau rBST) pentru a creste productia de lapte. Dar rBGH-ul creste riscul de infectare a ugerului, astfel ca uneori in lapte mai ajunge chiar si puroi. In plus, determina o crestere cantitativa in lapte a unui hormon denumit factor de crestere insulinic. La om, nivelurile ridicate ale hormonului IGF-1 pot incuraja aparitia cancerului de san, de prostata si de colon.
• Soia modificata genetic
Alimentele modificate genetic sunt un motiv real de ingrijorare, deoarece implica manipularea ADN-ului si a codul genetic, inclusiv transferul de gene de la o specie la alta. Soia fermentata este singurul tip de soia cu adevarat adecvat consumului uman, in timp ce pe glob aproape 90% din toate culturile de soia sunt modificate genetic. Pe termen lung, imbolnavirile sunt inevitabile, mai ales cele legate de dezechilibre hormonale si activitate canceroasa.
• Merele tratate
Intr-o competitie a fructelor tomnatice celor mai bogate in pesticide, merele ar castiga detasat. De ce? Pentru ca acestea sunt grefate individual ca fiecare soi in parte sa isi pastreze aroma distinctiva. Aceasta practica face ca merele sa nu dezvolte rezistenta la daunatori si sa necesite o stropire frecventa. Industria producatoare sustine ca aceasta metoda nu ar lasa in urma substante periculoase. Muncitorii agricoli sunt foarte predispusi la boli de cancer datorate expunerii directe la aceste chimicale. In plus, tot mai multe studii coreleaza ponderea crescuta de pesticide din organism (din toate sursele) cu boala Parkinson.
Despre Autor:
Cristian Iacov este autor
…Continuare pe pagina urmatoare