30 aprilie este o zi foarte importantă pentru toți credincioși. Astăzi, creștin ortodocșii îl prăznuiesc pe Sfântul Ignatie Briancianinov, cel prigonit de oameni.
Născut într-o familie de nobili ruși, a iubit de mic liniștea și rugăciunea, iar pentru inteligența sa extraordinară a fost luat sub protecția viitorului țar Nicolae. Întrucât nu se simțea împlinit sufletește, a demisionat din funcția de ofițer în armata țarului și a părăsit lumea, fiind nevoit să treacă prin mai multe mănăstiri și să rabde frigul și foamea și boala. Numit, în cele din urmă, stareț la Mănăstirea Sfântul Serghie, a fost părinte duhovnicesc pentru mulți tineri care au pășit pe calea monahală.
Având rugăciunea inimii și darul lacrimilor, a trecut prin multe încercări, dar nu a deznădăjduit, ci mai mult a cunoscut iubirea Domnului, lăsând în urmă câteva opere de mare însemnătate pentru cei doritori să dobândească rugăciunea. Hirotonit episcop de Stavropol, s-a retras după patru ani, fiind bolnav și având nevoie de liniște, pentru a-și povățui fiii duhovnicești.
Trecând la cele veșnice, Sfântul Ignatie s-a arătat într-o lumină orbitoare unuia dintre fiii săi duhovnicești, spunându-i că tot ce a scris în cărțile sale este adevărat.
Rugăciunea Sfântului Ignatie Briancianinov, cel prigonit de oameni
„Îți mulțumesc Ție, Domnul și Dumnezeul meu, pentru toate cele ce se săvârșesc asupra mea! Îți mulțumesc Ție pentru toate suferințele și ispitele pe care Tu mi le-ai trimis spre curățirea și vindecarea sufletului și a trupului meu, care au fost pângărite și rănite de păcate! Miluiește și mântuiește acele unelte pe care le-ai folosit pentru lecuirea mea, pe acei oameni care mi-au adus jigniri.
Binecuvântează-i pe ei în veacul de acum și în cel ce va să fie! Socotește-le lor drept virtute ceea ce au făcut pentru mine! Dă-le lor dintru vistieriile Tale cele veșnice răsplată îmbelșugată. Ce Ți-am adus eu Ție? Oare vreo jertfă bineplăcută? Eu Ți-am adus doar păcate, doar călcări ale dumnezeieștilor Tale porunci. Iartă-mă, Doamne, iartă-mă pe mine, cel vinovat înaintea Ta și înaintea oamenilor! Iartă-mă pe mine, cel fără de răspuns! Dăruiește-mi să mă încredințez și întru adevăr să cunosc că sunt păcătos! Dăruiește-mi să mă lepăd de îndreptățirile cele înșelătoare! Dăruiește-mi pocăință! Dăruiește-mi blândețe și smerenie! Dăruiește-mi dragoste către aproapele, atât către cei prin care Tu mă mângâi, cât și către cei care mă ocărăsc! Dăruiește-mi răbdare întru suferințele mele! Omoară-mă pentru lume!.
Taie de la mine voia mea cea păcătoasă și sădește în inima mea voia Ta cea sfântă, ca numai pe aceasta să o împlinesc cu faptele, cu cuvintele, cu gândurile și cu simțurile mele. Ție Ți se cade slavă pentru toate! Ție Unuia Ți se cuvine slava! Singura mea avere este rușinarea feței și tăcerea buzelor! Stând înaintea feței Judecății Tale întru stricăcioasa mea rugăciune, nu găsesc întru mine nici un lucru vrednic, ci din toate părțile sunt cuprins de mulțimea nenumărată a păcatelor mele, ca de un nor des și ca de o pâclă, având numai această singură mângâiere în sufletul meu: nădejdea întru mila și bunătatea Ta nemărginită.
Amin”