Fac parte din generația în care respectul avea mare valoare.
Asa am crescut, așa am invatat, să respect tot ce este în jur, fie ca este vorba de oameni, animale sau natura.
Părinții m-au învățat că pe acolo pe unde trec să las mereu ceva frumos, să mă port cuviincios, să nu-mi bag nasul în treburile altora, să salut, să port discuții calme, să nu tip, să nu înjur.
Am crescut intr-o familie modesta, dar care m-a învățat sa fiu OM.
Poate că sunt de modă veche, dar tin mult la lucrurile vechi.
Cand ii respecti pe cei din jur, te respecti pe tine, așa îmi spuneau părinții.
M-au învățat să nu merg undeva fără să anunt, să nu intru intr-o incapere fără să bat la usa, să nu deranjez pe nimeni la o ora târzie .
M-au învățat să iubesc oamenii, să nu-i judec și să nu mă uit la fizicul lor, ci la suflet, să nu-mi fac o parere despre nimeni, până nu-i ascult eu.
Fac parte din generația în care am învățat că munca înnobilează omul, iar mâinile muncite miros a demnitate.
Părinții m-au învățat, dar și acea perioadă ne învața că respectul, bunul simt, deschide orice usa.
Acum trăim vremuri în care aceste valori frumoase sunt pe cale de disparitie. Este trist, dar încă sper intr-o reabilitare, în care aceste valori să ocupe locul unu în viata.
Părinții m-au învățat sa mă inconjor de oameni de la care am ce invata, care mă pot influenta pozitiv.
Am trăit in generatia in care ii priveam.pe toți egal și știam să impartim acel putin pe care îl aveam.
Ma bucur că am trăit în acea perioadă , și sper ca și eu să fiu un exemplu pozitiv pentru generațiile actuale .
Si tot părinții m-au învățat că,,caracterul frumos și demnitatea nu trebuie să le pierd.
Un om este frumos și de admirat atunci când lasa loc de ,,Buna ziua „!