Mangalița este o rasă rară de porci de origine maghiară, cu o caracteristică neobișnuită, ce iese imediat în evidență: părul creț pe corp, similar cu lâna oilor. Părul poate fi și negru sau roșcat, dar cel mai frecvent este blond.
Singura rasă de porci cu păr atât de lung a fost Lincolnshire Curly Coat din Anglia, care a dispărut în anii ’70.
Mangalița este, așadar, ultimul porc cu păr lung. A ajuns în pragul dispariției în anii ’90, când au rămas mai puțin de 200 de exemplare.
Creșterea porcilor Mangalița a început în anii 1830, în Imperiul Austro-Ungar, după ce arhiducele Joseph Anton Johann, al șaptelea fiu al împăratului Leopold al II-lea, a primit 12 porci Sumadija de la un prinț sârb și i-a încrucișat cu mistreți și cu porci Bakony și Szalontai.
A rezultat Mangalița, un porc cu părul creț și care lua rapid în greutate. Inițial, porcul a fost rezervat curții habsburgice, dar gustul său deosebit l-a făcut atât de popular, încât la sfârșitul secolului XIX ajunsese rasa predominantă în Europa.
Mangalița nu are nevoie de îngrijiri speciale, rezistă bine la frig și are o capacitate bună de îngrășare. De fapt, Mangalița este unul dintre cei mai grași porci din lume, grăsimea reprezentând 65% până la 70% din masa corporală.
Carnea sa este considerată printre cele mai gustoase cărnuri de porc din lume. Carnea porcului Mangalița este roșiatică, striată cu grăsime și este bogată în acizi grași omega-3 și antioxidanți naturali.
Acest lucru se datorează dietei cu iarbă, ghindă, jir, grâu, porumb și orz. Untura de Mangalița este mai ușoară și se topește la o temperatură mai mică decât untura altor porci, deoarece conține mai multe grăsimi nesaturate, potrivit Amusing Planet.
De la începutul secolului al XIX-lea și până în 1950, Mangalița a fost cea mai populară rasă porcină din Ungaria.
Grăsimea, slănina și salamul său erau produse foarte solicitate pe piața europeană. Untura de Mangalița era folosită și ca grăsime de gătit și în producția de lumânări, săpun și produse cosmetice, înainte de introducerea uleiurilor vegetale.
Din această grăsime valoroasă au fost produși chiar și lubrifianți industriali și explozibili. Dar acest porc gras a căzut în dizgrație la mijlocul secolului XX, când oamenii au aflat că grăsimile saturate sunt periculoase pentru sănătate.
Mangalița fost înlocuit cu rase cu mai puțină grăsime și cu creștere rapidă, cu mai multă carne. La sfârșitul anilor ’70, porcii Mangalița din Austria puteau fi văzuți doar la zoo, iar în Ungaria se mai găseau mai puțin de 200 de scroafe ținute pentru reproducere, scrie incredibilia.ro.
Însă, la mijlocul anilor ‘80, interesul pentru rasa Mangalița a luat din nou avânt, iar în 1994 a fost înființată Asociația Națională Maghiară a Crescătorilor de Porci Mangalița pentru a proteja rasa.
În următorii 20 de ani, tradiționalul cârnat de Mangalița, cu boia dulce, a devenit din nou disponibil pe piețele maghiare. Astăzi, în Ungaria există peste 8.000 de scroafe Mangalița.
Românii au abandonat în mare pare această rasă după 1989. Astăzi, porcul Mangalița este crescut în câteva ferme de mici dimensiuni și gospodării individuale din Baia-Mare, Bihor, Covasna, Harghita, Braşov şi Arad.
De aceea, Mangalița este o rasă specială, cu efective limitate, dar în afara pericolului de dispariție.