Pe 28 noimebrie 1989, Arsenie Boca se stingea din viață, cu puțin timp înaintea Revoluției. 35 de ani s-au scurs de la moartea duhovnicului. Peste 10.000 de oameni sunt aşteptaţi la Mănăstirea Prislop, la comemorarea lui Arsenie Boca. Potrivit unui comunicat al Patriarhiei, părintele Arsenie Boca va fi canonizat cu titulatura ”Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie, începând cu anul viitor.
35 de ani de la moartea lui Arsenie Boca
Părintele Arsenie Boca, supranumit deja de mulți credincioși Sfântul Ardealului, și alți 15 preoți, călugări sau teologi, sunt propuși pentru canonizare. De anul viitor vor fi trecuți în calendar și vor avea oficial icoane.
Părintele Arsenie Boca vă fi canonizat sub numele Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop și, după datină, va fi sărbătorit pe 28 noiembrie, ziua morții sale.
Arsenie Boca este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop.
Sfaturile sale au fost publicate într-un număr impresionant de cărţi, iar mormântul său de la mănăstirea Prislop a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. La Prislop ajung în fiecare zi 3.000-4.000 de oameni. La sfârșit de săptămână 30.000-40.000.
Despre canonizarea lui Arsenie Boca se discută încă din 2019. Decizia a fost luată de Preafericitul Părinte Daniel, care a explicat că în teologia modernă canonizare nu înseamnă recunoașterea sfinției, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model.
Alături de Părintele Arsenie Boca vor fi numiți sfinți alți 15 preoți care au avut de suferit din cauza regimului comunist, printre care Părintele Cleopa, Gherasim Iscu sau Părintele Ilie Lăcătușu.
Cum a murit, de fapt, cel supranumit Sfântul Ardealului
Vă readucem aminte că Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, la Vaţa de Sus, în județul Hunedoara și a fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Totuși, la puțin timp după instaurarea regimului comunist, acesta a intrat pe lista neagră autorităţilor și a fost nevoit să treacă prin prin calvarul anchetelor şi al arestărilor.
Acuzat că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare, călugărul a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, trimis să munceasă la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici. Arsenie Boca a mai fost închis în Penitenciarele Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Moartea lui a fost una învăluită de mister. De-a lungul timpului s-a spus că ar fi fost schingiuit de securiști, legat de un copac dintr-o pădure din Sinaia, ba chiar că ar fi fost otrăvit.
„Dânsul știa că se va duce”
Cu toate acestea, măicuțele care au avut grijă de părinte până în ultima clipă spun că acesta a încetat din viață din cauze naturale și că și-a presimțit sfârșitul încă din toamna anului 1988, când și-a luat adio de la credincioșii de la Prislop. „A murit de moarte naturală, nimeni nu l-a omorât. Sunt tot felul de povești, bazaconii, să mă iertați. Toată lumea adaugă folclor după folclor ca să înflorească, dar nu este adevărat.
Părintele a murit de moarte naturală. Am înțeles că a avut probleme cu inima încă din tinerețe. Chiar cu o lună înainte încă se plimba prin curte. Și-a prevăzut sfârșitul, e adevărat, și în 88 parcă și-a luat rămas bun din Prislop și în primăvara lui 89 din Drăgănescu, de la credincioșii de acolo. Dânsul știa că se va duce”, susține măicuța Maria.