"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

seventeen − 7 =

15 − 4 =

“Voi incepe ca la scoala. Numele meu este Alina Serban, dar foarte multi imi spun Alinusca. Din cei 30 de ani pe care-i am, 11 i-am petrecut alaturi de copii, avand o dubla specializare ca si dascal, si anume, educatoare-invatatoare. M-am aruncat in mijlocul lor ca una dintre cele patru fiice ale anului, din vechiul Abecedar.

Primavara i-am invatat sa alerge pe campia verde si sa-si bucure mamele cu diferite cadouase facute de manutele lor. Vara i-am imprietenit cu valurile marii si i-am dus la cules de cirese. Toamna ne-am jucat cu frunzele aramii si-am oftat impreuna privind cerul plin de pasari calatoare, iar Iarna ne-am distrat pe cinste construind palate din zapada si pregatind serbari de neuitat, scrie avantaje.ro.

Corpul meu dadea semne de oboseala

Toate acestea le-am facut pana anul trecut, cand am simtit ca ceva, undeva in interiorul meu, s-a schimbat si ca trebuia sa fac cumva pentru a ma simti din nou bine, pentru a-mi recapata increderea si veselia. Pana si corpul meu imi dadea semnale in acest sens, cotropit fiind de o alergie dezvoltata pe sistem nervos.

Dupa multe seri lipsite de odihna, dupa reprosuri pe care mi le faceam singura si dupa o stare de nefericire accentuata, am hotarat sa-mi redirectionez cursul vietii. Am demisionat, am renuntat la medicamentatia specifica alergiilor, mi-am pus capul pe perna si-am adormit dupa atata timp. Daca as spune ca mi-a fost usor, as minti.

Daca nu mai esti de folos, nu mai prezinti interes

Doua luni am trecut prin toate starile posibile: disperare, remuscare,  plans, nervi… Cum am reusit sa ma redresez? Am avut sustinatori de seama. Cei mai apropiati mi-au fost sotul, familia si cativa prieteni. Putine dintre persoanele pe care le-am crezut apropiate m-au mai cautat dupa si chiar am avut certitudinea ca daca nu-i mai folosesti cuiva, nu mai prezinti interes.

Am trecut peste, muncind la mine asa cum zidesti o casa: incepi cu temelia si termini cu acoperisul. Am pus speranta, veselie, incredere, curaj, bunatate si iubire. Pe toate le-am asezat la locul lor si le-am sfintit cu credinta.

Ma aflam pe un nou drum si nu stiam incotro sa o apuc, asa ca am cerut ajutor specializat si-am mers la terapie. Asta m-a ajutat sa gasesc raspuns si rezolvare pentru multe din fricile capatate in toti acei ani. Am citit mult, insa cel mai mult am scris, fiind posesoarea unui blog unde imi astern o parte din ganduri.

Si pentru ca am stiut ca asta as vrea sa fac in continuare, am inceput sa bat la usa editurilor, prezentandu-le fragmente din munca mea cea veche. Asa se face ca anul acesta, am avut satisfactia enorma de a lansa prima mea carticica intitulata „Povesti de noapte buna cu bunicuta Alina , iar la scurt timp, primul meu caiet special dedicat prescolarilor, ”De la 1 pan la zece- Matematica distractiva pentru pitici isteti’.

Ambele au luat drumul librariilor si sunt citite cu entuziasm de catre cei care mi-au colorat 11 ani din viata si nu numai. Am avut aceasta oportunitate pentru ca cineva, din spatele usii Editurii Pescarus, a considerat ca exista o scanteie in mine ce va porni un foc la un moment dat. Zis si facut. Momentan lucrez la inca doua proiecte, unul pentru copii si unul pentru oameni mari, cum imi place mie sa spun.

Visurile pot deveni realitate daca ai puterea sa crezi in ele

Si ca sa vedeti ca visurile pot deveni realitate daca ai puterea sa crezi in ele, tot anul acesta, am urcat pentru prima data pe scena, in postura de actor neprofesionist. Am urmat si urmez in continuare cursurile unei academii de teatru, care a sarbatorit 8 ani de la debut printr-un spectacol fenomen la Teatrul Nottara.

Cand am ajuns la repetitii, m-am asezat in public. Mi se parea ca nu merit sa pasesc pe scena pe care au jucat atatea nume mari. Simteam ca nu sunt demna, insa am intalnit in aceste luni niste oameni care stiu ce inseamna cu adevarat lucrul in echipa si astfel, am depasit si teama momentului respectiv.

Am ajuns acasa dupa spectacol cu senzatia ca sunt pe un nor pufos si ma uit la stele, iar Doamne Doamne ma mangaie pe frunte. A fost unul dintre acele momente pe care le voi pretui intotdeauna.

Am redescoperit din nou ce inseamna sa fii implinit

Mi-am eliberat corpul si mintea de temeri si-am putut sa redescopar din nou ce inseamna sa fii implinit. Chiar daca pentru unii sau altii inseamna putin, pentru mine este mai mult decat ma asteptam si stiu ca asta trebuia sa fac pentru a redobandi ce a fost candva acolo, in sufletul meu. Uneori, pentru a fi fericit, trebuie sa stii sa renunti. Este cumplit de greu, dar daca ai rabdare si lasi timpul sa lucreze, intr-un final va fi bine.

Sunt Alinusca si atunci cand toata lumea viseaza, eu sunt treaza. Impletesc sosoni din vise si visuri. Nu ii vand. Ii ofer gratuit celor carora le este frig pentru ca, acum ceva timp si eu am primit o pereche, iar picioarele mele nu au mai fost reci de-atunci.”

Loading...

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.