"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

two + 13 =

11 − ten =

Calciul ajută la menținerea vaselor de sânge sănătoase, la reglarea tensiunii arteriale și previne rezistenţa la insulin şi participă la construirea masei osoase.

Oasele sunt formate din săruri de calciu, ce le conferă o consistență solidă.

99% din cantitatea de calciu se află în oase, restul de 1%, intră  în compoziția sângelui.

Doza zilnică recomandată de calciu este de 1000 mg pentru bărbati și 1200 mg pentru femei.

Doar pentru că noi consumăm alimente bogate în calciu, nu inseamnă că acesta este absorbit în totalitate.

Publicitatea făcută produselor lactate ca fiind cea mai bună sursă de calciu este falsă.

O ultimă estimare a cercetătorilor arată că şase din zece persoane pot avea o reacție alergică la consumul de lactate.

Din lapte și produsele lactate organismul absoarbe doar 32-33% din calciu.

Nici suplimentele ce conţin calciu nu sunt indicate pe o perioadă lungă de timp, pot duce la un risc crescut de pietre la rinichi, afecţiuni cardiovasculare şi altele.

Concluziile studiilor arată că aportul alimentar de calciu protejează împotriva afecţiunilor cardiovasculare, dar suplimentele pot determina apariția acestora, riscul de atac de cord fiind de 139% la cei care consumă suplimente în exces.

Suplimentele de calciu cresc riscul de accident vascular cerebral cu 20%.

Pentru a fi asimilabil, calciul ar trebui să fie consumat din surse naturale și nu din suplimente sintetice sau alimente imbogăţite artificial, cum sunt deja unele lactate sau cereale pentru micul dejun.

În produsele lactate, raportul fosfor/calciu este mult mai mare decât cel recomandat, astfel încât este împiedicată absobrţia.

Foarte important: organismul pierde calciu încercând să metabolizeze excesul de proteine adus de lapte și derivatele sale, un efect invers celui dorit.

Calciul este cel mai alcalin element din organism, ca urmare, aciditatea crescută duce la folosirea lui pentru echilibrarea PH-ului.

Vestea bună este că există anumite obiceiuri ce ne pot ajuta să asimilăm calciul mai ușor:

Evitarea combinatilor alimentare nepotrivite

Laptele cu cacao, alimentele de tip fast-food, snacks-urile, ciocolata în exces, mezelurile și alte produse cu un conținut ridicat de E-uri “fură calciul.

Renunțarea la băuturile carbogazoase

Fosfații din compoziția acestora duc calciul, zincul și magneziul spre sistemul digestiv, îngreunează digestia și blochează eliminarea prin urină.

Cofeina, de asemenea,  poate amplifica excreția calciului și poate micșora absorbția.

Alcoolul poate reduce absorbția intestinală a calciului, inhibă enzimele din ficat ce ajută la conversia vitaminei D în forma activă a ei.

Activitatea fizică.

Putem consuma calciu, dar dacă mușchii nu au activitate, oasele nu îl asimilează.

Un stil de viaţă sedentar, timpul petrecut în fața calculatorului sau a televizorului, duc la un sistem osos nesănătos.

Nivel optim de vitamina D în organism, indispensabilă pentru absorbția calciului.

Lumina soarelui ar trebui să asigure producerea de vitamina D.

Dacă nu ajungem la soare aşa cum ne dorim, o dietă bogată în citrice ne poate ajuta foarte mult.

Un  pahar de suc de portocale aduce 50% din necesarul zilnic de vitamina D.

Vitamina K este foarte importantă pentru sinteza calciului.

Intestinele noastre conțin o bacterie ce produce 80% din necesarul de vitamina K, restul trebuie să fie asigurat prin alimentaţie.

Un aport alimentar insuficient de vitamina K2 crește riscul de depunere a calciului la nivelul arterelor, produce rigidizarea acestora, determină legarea ineficientă în oase şi duce la fragilitate.

Magneziul

În organism, există doi hormoni ce reglează nivelul de calciu, hormonul secretat de glandele paratiroide, numit parathormon sau PTH și hormonul calcitonină.

PTH actionează atât asupra oaselor, cât și asupra rinichilor, menținând în limite optime raportul calciu/fosfor.

Atrage calciul din oase și îl depozitează în țesuturile moi.

Hipercalcemia inhibă secreția PTH.

 Magneziul are rol de suprimare a PTH și stimulare a calcitoninei, astfel crește nivelul de calciu din oase și se previne absorbţia în țesuturile moi.

Calcitonina este vitală pentru menținerea calciului în oase și nu în fluxul sanguin.

Scade riscul de osteoporoză și de pietre la rinichi.

Un deficit de magneziu va împiedica menținerea echilibrului chimic din organism, pe care nicio cantitate de calciu nu îl poate corecta.

O cantitate mare de calciu fără suplimentarea adecvată a magneziului poate crea fie o absorbţie scăzută, fie un deficit de magneziu.

Cele două trebuie să fie într-un anumit raport pentru a fi absorbite în mod corect.

O alimentație bogată în produse lactate duce la un exces de calciu şi un deficit de magneziu.

Raportul dintre ele crește și mai mult dacă suplimentăm calciul din surse sintetice.

Consumul de zahăr contribuie, de asemenea,  la eliminarea magneziului prin urină.

Un articol de Mihaela Iliescu

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.