"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

eighteen + 2 =

five × three =

Apa apare atât ca sursă a materiei prime, dar și ca simbol al regenerării sau izvor al vieții.

În mitologia românească, focul este elementul purificator al sufletului, iar apa al materiei și sufletului.

În legendele românești se precizează că “singur Dumnnezeu și cu Dracul umblau pe deasupra”, amândoi fiind superiori planului acvatic și având calitatea voinței capabile de a aşeza fluiditatea într-o formă materială.

Apa este prezentă obligatoriu ca ipostază primară a oricărei existențe, în toate riturile familiale sau sociale, iar funcția sa magică este purificarea.

Potrivit lui Mircea Eliade, toată preistoria ritualului de purificare prin apă presupune, de fapt, moartea și reînvierea.

Natura capacității ei purificatoare se aseamănă, într-un fel, cu cea a sângelui jertfelor.

Apa purificatoare, prezentă în ritualul botezului sau în acela mai vechi al scăldatului copilului imediat după naștere sau al spălării celui decedat înainte de înmormântare, reface cumva structura corporală și sufletească a omului pentru a-l ajuta să păşească în lumea de aici şi în cea de dincolo.

În unele cazuri, valoarea apei este pur simbolică, câteva picături fiind suficiențe pentru curăţarea unei lumi.

Astfel se întâmplă, de exemplu, în ritualul nunții, când mireasă stropește nuntașii cu apa scoasă de la fântână.

Se crede că bolnavii “trataţi” cu apa neîncepută au șansa regenerării.

Purificarea prin apă nu înseamnă o metamorfoză, ca în cazul purificării prin foc, pentru că exclude distrugerea, înseamnă reluare, este chiar renașterea.

Modelul reînvierii eroului din basmele românești, care, după o moarte violentă este scăldat în două ape-apa vie și apa moartă-ilustrează tocmai această renaştere.

Iar cea care oficiază acest ritual de reînviere nu are cum să fie decât o femeie, o zână sau o fecioară, preoteasă ce reia, pe scurt, nașterea sau renașterea materiei.

În Moldova se mai crede, de exemplu, că aceia care au murit în ape sunt cei mai buni dintre morţi, iar destinul lor nu s-a scris până la capăt, căci, se crede, după ce pământul va fi năpădit de păcatele oamenilor, blajinii îl vor stăpâni și îl vor purifica.

Un articol de Mihaela Iliescu

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.