"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

14 − 9 =

fourteen + two =

Gândirea divergentă privește perceperea unei situații sau rezolvarea unei probleme în moduri neconvenționale. Ești un gânditor divergent?

Creativitatea, precum și inteligența, reprezintă o trăsătură umană generală. Toți oamenii au un anumit nivel de creativitate. Cei mai mulți au creativitate la nivel mediu, dar numai câțiva oameni sunt foarte creativi sau nu au creativitate deloc. Creativitatea și modurile în care poate fi cultivată devine un subiect central al psihologiei. Edward De Bono (1967) a introdus termenul de gândire divergentă (gândire laterală) și a dezvoltat teoria celor șase pălării de gândire (alb, roșu, negru, galben, albastru și verde).

De Bono a argumentat că gândirea divergentă (laterală sau creativă) înseamnă a vedea și a percepe o situație în moduri diferite. Aceasta înseamnă restructurarea modelelor vechi, evadarea de la obișnuit și construirea de noi modele de gândire.

Gândirea divergentă nu se referă doar la generarea de noi idei, ci și la declanșarea conflictelor dintre ideile opuse, între ideile vechi și cele noi. Gândirea divergentă reprezintă permisiunea elementelor spontane ale gândirii și influențarea într-un mod sistematic de gândire sau invers.

De Bono susține de asemenea că fiecare dintre noi poartă o pălărie de gândire în mod predominant și că pălăria verde este specifică celor care au dezvoltat gândirea divergentă.

Avantajele gândirii divergente

Este un tip flexibil de gândire care vă permite să vedeți o situație din mai multe unghiuri.

Judecata și autocritica sunt ignorate în timp ce căutați noi surse de inspirație și noi asocieri pentru a obține ceva.

Cantitatea de idei noi este mult mai mare decât în gândirea convergentă, iar accentul se pune pe imaginea generală a unei situații, idei și probleme.

Este ușor să renunți la zona de confort, dacă ai acest tip de gândire și să accepți confruntarea cu noile provocări.

Dezavantaje ale gândirii divergente

Concentrându-te pe imaginea de ansamblu, detaliile pot fi omise, ceea ce poate fi, de asemenea, un element important de luat în calcul.

Cantitatea de idei și soluții pot atrage riscul de a nu evalua în mod corespunzător calitatea acestora.

Vă puteți bloca în vis, fără să acționați asupra soluțiilor găsite.

După cum se vede, gândirea creativă este, prin natura, asociată cu gândirea divergentă, deoarece ambele vorbesc despre adoptarea de idei noi și căutarea a cât mai multe soluții posibil. Este ușor de văzut că gândirea divergentă înseamnă deschiderea spre noi oportunități și o grămadă de opțiuni care nu sunt văzute la prima vedere, dar ele sunt descoperite de-a lungul drumului.

Nu putem spune că gândirea divergentă este întotdeauna mai benefică decât cea convergentă, deoarece echilibrul este cheia. Cel mai bine este să integrați ambele abordări și să aveți o atitudine flexibilă.

4 semne care indică că aveți o gândire divergentă

1. Cele mai bune idei vin când sunteți singuri sau la duș

Cercetătorii spun că 72% dintre oameni au o viziune creativă atunci când fac duș, căci își lasă gândurile să se plimbe liber, este unul dintre cele mai bune exerciții de creație, dar și un excelent incubator de idei.

La urma urmei, studiile susțin că există o legătură puternică între creativitate și diferitele activități solitare (visarea cu ochii deschiși, meditația, plimbări solitare etc.).

2. Sunteți mai creativi atunci când lucrați pe cont propriu decât în grupuri

Indiferent cât de productivi suntem în echipă, nimic nu se compară cu munca și gândirea în momentele de singurătate.

Studiile au arătat că cele mai creative și imaginative rețele care sunt create la nivelul creierului funcționează la capacitate optimă atunci când suntem singuri. Anume, în aceste momente suntem capabili să ne angajăm în ceea ce neuropsihologii o numesc stare constructivă internă a minții, o stare mentală decisivă care generează idei și creativitate.

Când suntem deconectați de la lumea exterioară, creierul nostru este capabil să stabilească conexiuni, să cristalizeze amintirile și să proceseze informații.

3. Vă este foame de cunoaștere

Din punct de vedere neuroștiințific, legătura dintre deschiderea către noi experiențe, învățarea de noi informații și gândirea creativă a fost confirmată de mult timp. Explorarea, motivația și învățarea sunt legate de activitatea neurotransmițătorilor dopaminei, care facilitează de asemenea plasticitatea psihologică, explorarea și angajarea flexibilă în activități noi.

Kaufman și Gregoire, autori, susțin că tendința de a explora, în multele sale forme, poate fi cel mai important factor în dezvoltarea personală.

4. Intuiție puternică

Intuiția este, de asemenea, o formă de creativitate. Potrivit unui studiu publicat în 1992 în Jurnalul American de Psihologie, procesele inconștiente și subconștiente pot fi mai rapide și structural mai sofisticate decât procesele cognitive conștiente.

Cum să vă dezvoltați gândirea divergentă?

Adresează întrebări

Luați o situație sau o problemă și scrieți-vă opinia. Apoi, nu vă limitați și adresați-vă întrebări precum:

“De ce este așa și nu este diferit?”

“Cum altfel pot să mă uit la această situație?”

“În câte moduri pot rezolva această problemă?”

3 cuvinte

Gândiți-vă la o problemă, apoi deschideți o carte oarecare și alegeți 3 cuvinte. Scrieți-le, apoi întrebați-vă: “Cum pot asocia aceste cuvinte cu problema mea și ce soluții pot vedea aici?”

Când treceți prin momente grele, faceți doi pași înapoi și imaginați-vă că vă uitați la această problemă de departe. Acum, că aveți imaginea de ansamblu, ce interpretări noi și soluții puteți vedea?

Stingerea focului

Gândiți-vă la un obiectiv și căutați cât mai multe idei posibil, chiar dacă acestea vi s-ar părea nebunești la început.

Scriere liberă

Luați o hârtie și scrieți tot ce vă vine în minte, fără să analizați. Doar permiteți minții voastre să se exprime liber.

Amintiți-vă că totul este posibil, ceea ce înseamnă că există mai multe moduri de a vă atinge obiectivul sau de a vă realiza visurile.

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.