Un balcon poate fi considerat nu loc de uscat rufele, ci colț de relaxare și odihnă, cu condiția să-l transformați într-o grădină în miniatură.
Pentru aceasta, este necesar să-l împodobiți cu flori și plante ornamentale, toate contribuind în plus față de cele exprimate mai sus și la înfrumusețarea clădirii în care locuiți.
Plantele folosite în acest scop se cultivă în jardiniere, vase suspendate, ghivece așezate pe mici polițe plasate pe pereții balconului sau pe balustrada sa, iar unele mai dezvoldate în hârdaie.
Jardiniera
Este o lădiță lungă de circa 100 cm, lată de 20-25 și înaltă de 20-22 cm. Se confecționează din lemn uscat (scândură de brad groasă de circa 2 cm), tablă zincată, azbociment sau din material plastic.
Cele din tablă zincată sunt rezistente și ușoare, însă se încing la soare, putând provoca arsuri rădăcinilor. Este bine ca pe fundul jardinierei să se facă câteva orificii pentru scurgerea surplusului de apă. În acest caz, jardiniera va fi așezată pe o tăviță în care se colectează apa scursă.
Culorile jardinierei pot fi gri, galbene și maro. De evitat roșu și albastru, culori care se resping cu verdele frunzelor. Nici culoarea verde nu este indicată, deoarece se aseamănă cu culoarea frunzelor.
Unde se așează jardinierele și cum se pregătesc
În cazul apartamentelor lipsite de balcoane, jardinierele se pot așeza în fața ferestrei. Lungimea unei astfel de jardiniere depinde de dimensiunile ferestrei. Dacă balconul este larg și cu balustrada deschisă (zăbrele de fier), jardinierele se așează direct pe podeaua balconului.
În acest caz o parte din plante vor atârna prin deschiderea balustradei, iar altă parte se vor urca pe suporturi (sau sârme, sfori) până la nivelul superior.
O altă posibilitate de așezare a jardinierelor pe balcon este pe partea superioară a balustradei sau în afara balconului (fie la baza balustradei, fie în partea de sus a ei).
Plantele
Plantele alese se pot pune direct sau se plantează în ghivece și apoi acestea se așează în interiorul jardinierei. În acest ultim caz, glorile rămase se umplu cu iarbă uscată, mușchi sau chiar cu pământ nisipos. În felul acesta se evită supraîncălzirea plantelor în zilele cu arșiță puternică și se păstrează mai bine umezeala pământului din ghivece.
Când plantele se cultivă direct în jardinieră, aceasta se umple în prealabil cu un amestec de pământ format din 2 părți mraniță, 1 parte pământ de țelină (sau pământ de grădină) și nisip.
Nu trebuie uitat ca, înainte de introducerea amestecului de pământ, să se acopere fiecare orificiu de scurgere a apei cu câte un ciob de ghiveci așezat cu partea bombată în sus. Urmează apoi un strat de pietriș sau nisip, gros de 2-3 cm și, în sfărșit, amestecul de pământ.
De la suprafața pământului, până la marginea de sus a jardinierei, trebuie să rămână un spațiu de 2-3 cm, pentru ca la udat apa să nu se reverse peste margini.
Vezi aici de ce este bine să adaugi câteva picături de vodcă la pământul de la flori…
Un articol de Ileana Mlădinoiu