"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

12 + 17 =

19 − 9 =

Slujba de înviere – În unele regiuni ale ţării, mai ales în zona Transilvaniei, se păstrează din vremuri străvechi, obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, numite «focurile de veghe».

În unele sate, ele sunt aprinse şi ard toată noaptea, luminând toată aşezarea. În jurul lor, după slujbă, oamenii povestesc întâmplări din viaţa lui Iisus, aşa cum a fost redată ea în Sfânta Scriptură a Noului Testament.

Flăcăii şi băieţii sar pe deasupra focului, pentru ca vrăjitoarele şi fermecătoarele să n-aibă nici o putere asupra lor.

Slujba de înviere – În Bucovina, de exemplu, se fac pe înălţimi clăi din cetină şi sunt ţinute aprinse toată noaptea.

În satele din zona Sibiului, se aprinde o roată căreia i se dă drumul la vale, despre care se spune că alungă spiritele rele.

În timp ce ard focurile, femeile pregătesc coşuleţul cu bucate pe care vrea să le sfinţească în ziua de Înviere: pască, ouă vopsite, o bucăţică de slănină, brânză, unt, faină, hrean, iarbă mare, usturoi, sare, leuştean, tămâie, busuioc şi o lumânare.

Întrebuinţările bucatelor sfinţite la slujba de Înviere

· OUĂLE CURĂŢITE – se usucă un albuş de ou roşu sfinţit şi dacă un om sau o vită face albeaţă, se pisează albuşul şi i se suflă în ochi

· SLĂNINA e folosită pentru a unge rănile; dacă se îmbolnăveşte vreun om sau vreo vită şi mănâncă slănina aceasta, se spune că se vindecă; la luxaţia vreunui picior sau mână, se unge cu slănină sfinţită, iar dacă sângerează vreo vită, i se dă să mănânce din slănina aceea

· HREANUL – cine-l mănâncă atunci când vine acasă de la biserică va fi sănătos tot anul. Pus în cofele cu apă sau în fântâni, curăţeşte apa. Se amestecă în tăviţele vitelor împotriva bolilor şi este folosit şi contra frigurilor

· SAREA se foloseşte la sfinţirea fântânilor

· FĂINA – se freacă ochiul vitei bolnave de albeaţă şi-i trece

· USTUROIUL sfinţit (pus în pământ) nu se strică. Se ung uşile pentru alungarea strigoilor de la casă şi din grajdul vitelor, iar la nevoie, se freacă şi oamenii bolnavi cu el

· SĂMÂNŢA DE BUSUIOC – cu firele de busuioc sfinţite se afumă cei cu dureri de urechi

· BUSUIOCUL e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii şi de tăciune fuge dracul

Citește aici totul despre Sărbătoarea Pascală!

Slujba de înviere – Spălarea din dimineaţa Învierii

Într-un lighean se pune un ou roşu, în unele locuri două, şi o monedă de argint. Se toarnă apă proaspătă adusă de la fântână şi toţi ai casei se spală pe rând, dându-şi fiecare cu oul roşu şi cu moneda de argint peste obraz, în timp ce se spune o rogaciune. În unele sate, în lighean se mai pune şi o crenguţă de busuioc.

Masa de Paşti

Întorşi de la biserică, membrii familiei se aşază la masă, gustând mai întâi din ouăle şi din pasca sfinţite, apoi ciocnesc câte un pahar de băutură.

Ouăle se ciocnesc după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte cu soţia şi copiii în timp ce rosteşte cunoscuta formulă « Hristos a Înviat! », la care i se răspunde cu: « Adevărat a Înviat! ».

După credinţă populară, e bine de ţinut minte cu cine ai ciocnit întâi pentru că dacă te rătăceşti în vreo pădure, n-ai decât să-ţi aminteşti cu cine ai ciocnit întâi de Paşti, şi imediat găseşti drumul pe unde ai venit.

Citește aici de ce este bine să porți cu tine un ou roșu în noaptea Învierii!

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.