"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

În general, zidurile se construiesc pentru apărare, iar istoria nu încetează să ne demonstreze asta, să ne gândim la orașele antice sau medievale, locuri în care se ridicau ziduri pentru a-i apăra pe locuitori de eventualii atacatori.

Pentru ce ridicăm ziduri la case sau apartamente individuale?

Tot pentru ideea de siguranță sau de protecție.

Totuși, ce se întâmplă cu zidurile din sufletele noastre?

Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, a găsit o metodă frumoasă prin care a transpus aceste ziduri, din starea reală, în cea spirituală.

El spunea că „sufletul meu aleargă după adevăr, o, Fiule al Adevărului, iar fuga sa nu are sfârşit şi nici un cuvânt nu poate exprima epuizarea lui.

Ar fi mai bine să fii în pace, suflete al meu, şi să atragi adevărul la tine cu ajutorul păcii tale. Ce ai gândi tu despre cineva care ar spune la miezul nopţii: „Nu pot suporta să stau fără lumină, trebuie să alerg spre soare, spre a aduce nişte raze?”

De ce să începi o cursă de o mie de ani când lumina e infinit mai iute decât tine şi-ţi poate cădea în poală în câteva secunde?

Deschide-te către lumină, o, suflete, şi lumina va intra în tine.

Zidurile care stau între tine şi adevăr, şi se înalţă ca nişte munţi colosali, pe care tu ai încercat să-i treci alergând până la epuizare, sunt propria ta creaţie, şi sunt mai plăpânde decât spuma albă a lacului. Cu adevărat, existenţa acestor ziduri depinde de felul în care le priveşti. Dacă n-ai voi să le vezi, ele nu ar exista.

Odată, am urmărit un pui în vârful unei table alergând în jurul unui cerc ce fusese desenat cu cretă albă. L-am urmărit mult timp alergând ici-colo şi ezitând să sară dincolo de linia albă pe care el o percepea ca pe o creatură vie sau ca pe un zid înalt.

Aşa e şi cu sufletul meu, mi-am spus necăjit, atunci când el crede că e privat de libertate fie de nişte uriaşi puternici, fie de nişte ziduri înfricoşătoare. De fapt, între temniţa sa şi libertate există doar o linie imaginară, mai subţire decât un fir de pai.”

Din păcate, noi oamenii nu prea reușim să construim poduri ale prieteniei, ale înțelegerii, ale toleranței, ale încrederii .

Zidurile care stau între noi şi adevăr reprezintă propria noastră realitate, propria credință de viață, iar existența zidurilor depinde de felul în care le privim. Dacă am hotărî să nu le vedem, ele nu ar exista.

Citește și: Vorbește cu iubire! Cuvintele restructurează creierul.

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

[wce_code id=2]