"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

8 − one =

4 × four =

Când vorbim despre sistemul nervos, ne referim, în general, la la sistemul nervos central, cel care coordonează toate mişcările pe care le facem zilnic (chiar şi noaptea) pe tot parcursul vieţii noastre şi pentru a adăuga culoare ideii, mai mulţi cercetători în domeniu spun că, sistemul nervos este “generalul, comandantul suprem al omului”.

Grija pentru el devine, deci, fundamentală şi nu este puţin lucru să ştim ce putem face când ni se slăbesc nervii (mai bine spus, cand ne sunt afectaţi centrii nervoşi).

“Ura îşi omoară stăpânul”

Cei mai buni prieteni al omului sunt creierul şi măduva spinării. De aici pleacă totul, inclusiv starea de fericire sau de nefericire.

Încercând să facem o analiză a creierului, acolo unde găsim centrii nervoşi, cei care ne ajută să trăim, să avem o viaţă normală, de totală autonomie din punct de vedere fizic, vom constata că principalele afecţiuni ale creierului sunt legate de sentimentele negative, de pildă, ura manifestată faţă de cineva. Se spune despre ură că “îşi omoară stăpânul”, aşadar atacă acolo unde omul este (ar trebui să fie) puternic: în creier.

Gelozia

Gelozia, însoţită de trufie, poate să facă ravagii: distruge centrii nervoşi ai vederii, ai auzului şi ai echilibrului. Din acest motiv, gelozia este considerate o boală, pentru că începe cu măcinarea sufletului şi termină cu efectele fizice extrem de nocive pentru un om.

Chiar dacă ele nu se văd în timp, consecinţele existenţei sentimentului de gelozie pot fi atât de grave, încât nici intervenţia chirugicala nu ar mai putea rezolva situaţia, deoarece sunt afectaţi mai mulţi centrii nervoşi simultan, aşa cum spuneam mai sus.

Frica

Un alt factor de perturbaţie a vieţii noastre, cu efecte directe şi immediate asupra sistemului nervos, este frică. Ea îmbracă multe forme, dar cu cât este mai des cultivate, devine din ce în ce mai puternică şi începe cu slăbirea sistemului nervos, apoi cel respirator, apoi cel cardiac. Inclusiv circulaţia sângelui este afectată, deci şi vasele de sânge care alimentează creierul.

Este indispensabilă analiza fiecărei zile, pentru a vedea ce anume declanşează această teamă, de ce apare la anumite ore, ce ascunde, ce încearcă să ne transmită ea? Poate că este chiar frică de moarte, în cele din urmă, iar celelalte forme sunt, de fapt, pregătitoare acestei mari frici, de dispariţie.

Regretele

Ei, bine, regretele nu-şi mai au rostul. Ne sună cunoscut, nu? Da, cred că toţi spunem la fel, dar de ce nu-şi mai au rostul? Pentru că trecutul nu mai poate fi schimbat! Un al doilea argument pentru care nu ar trebui să avem regrete este faptul că ele declanşează o anumită tensiune în interiorul nostru, un tip de negaţie, adică suntem noi contra noastră! Or, acest fapt, nu este bine “văzut” de sistemul nervos. Încep contractile musculare care, menţinute mult timp, obosesc organismul, care, la rându-I, cheamă în ajutor sistemul nervos!

Toate sunt într-o legătură continuă şi încep să se deterioreze aproape în acelaşi timp, ducând la boli grave cărora este greu de a le depista adevărata cauză.

Pe măsură ce explorăm funcţia fiecărui organ şi modul nostru de a ne comporta, vedem că în cele mai multe dintre cazuri (peste 98 %!) NOI suntem cei care ne generăm bolile. O parte prin manifestările expuse mai sus, iar o parte prin lipsa preţuirii de sine. De fapt, cea de-a doua stă la baza celorlalte. Într-un viitor articol, vom dezbate pe larg această legătură care există între absenţa iubirii de sine şi boală.

Vezi aici cum Cuvintele rostite la nervi transmit puternice energii negative…

Foto: wiki

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.