Religia ortodoxă şi cea catolică sunt foarte asemănătoare, însă există suficiente diferențe, printre care se numără şi cele privind modul de a posti sau durata postului.
Prin post, ortodocşii înţeleg acea perioadă când nu mănâncă alimente precum carne, lapte, ouă şi alte produse de origine animală. Totodată, trebuie precizat că Postul Paștilor la credincioșii ortodocși este cel mai aspru de peste an: timp de șapte săptămâni se mănâncă doar alimente de origine vegetală, iar numai în două zile este permis consumul de pește – de Buna Vestire şi de Florii.
La catolici, postul are două dimensiuni – una legată de postul alimentar și alta legată de abstinență. Abstinența înseamnă la renunțarea la anumite plăceri pe durata postului, cum ar fi cafeaua sau televizorul.
Postul alimentar catholic înseamnă să nu mănânci niciun fel de carne, cu excepția peștelui. Catolicii pot mânca în post lapte, ouă, brânză și chiar pește.
Ce explică Arhiepiscopia Tomisului despre post și diferențele sale:
„În primul rând, deşi Biserica Ortodoxă nu a renunţat niciodată la exigenţele postului aşa cum se observă pe parcursul celor două milenii creştine, menţinându-se pe linia practicii apostolice şi patristice, în practică, a luat în calcul, de fiecare dată, posibilităţile şi limitele fiecărui creştin de a posti, reglementând acest lucru în relaţia personală a fiecăruia cu propriul său duhovnic.
Astfel, a exceptat de la regula postului pe copii, pe bătrânii neputincioşi, pe cei bolnavi, pentru ca asprimea alimentară să nu le pericliteze sănătatea fizică. În plus, trebuie precizat că postul nu se rezumă doar la abţinerea de la mâncare, ci implică abstinenţă sexuală, coroborată cu acte şi atitudini spirituale (rugăciune) asemănătoare celor oferite de profilul Mântuitorului Iisus Hristos.
Referitor la Biserica Catolică, aceasta a îmblânzit, din motive pastorale, prin intermediul unor hotărâri oficiale, asprimea postului creştin, însă luând în considerare posibilităţile omului modern de a posti, nu se mai justifică la ora aceasta, deoarece din punct de vedere alimentar, creştinul contemporan beneficiază de o gamă variată de alimente de post, cu care se poate hrăni, dar nu o face din cauza comodităţii şi a ritmului haotic de viaţă.„
Părintele Cleopa Ilie reproduce un paragraf din biblie, pentru a evidenția importanța postului:
„Cucereşte-te şi sfieşte-te, omule, de bătrâneţea şi vechimea postului, pentru că de o vechime cu lumea este porunca postului. Căci în rai s-a dat această poruncă, atunci când a zis Dumnezeu lui Adam: Din toţi pomii raiului poţi să mănânci, dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit (Fac. 2, 16–17)”.