"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

four × 1 =

five × four =

Frumuseţea Crăciunului prefigurează în minţile noastre imaginile copilăriei, care acum atât de departe în timp şi spaţiu ne par mai misterioase şi mai discrete decât frumuseţea realităţii însăşi. Despre frumoasa istorie a Crăciunului, veţi afla citând rândurile de mai jos.

Naşterea Mântuitorului, proclamată ca data oficială de Papa Iulius I

În timpurile păgâne, ultima zi de iarnă în emisfera nordică era sărbătorită ca noaptea în care Marea Zeiţă Mamă a dat naştere copilului Zeu Soare. Pentru că ultima zi de iarnă în emisfera nordică era între 20 şi 22 decembrie, romanii sărbătoreau saturnaliile între 17 şi 24 decembrie.

Primii creştini îşi împodobeau casa cu ilice de saturnalia. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni deveneau creştini, sărbătorile au luat şi ele o întorsătură creştină. Biserica ortodoxă nu a sărbătorit însă naşterea lui Christos în decembrie până la Telesphorus, cel de-al doilea episcop al Romei de la AD 125 la 136, şi a declarat că serviciul bisericesc ar trebui ţinut în această perioadă pentru a sărbători Naşterea Domnului şi Mântuitorului.

Timp de 300 de ani, oamenii au văzut Naşterea lui Hristos în date diferite. Pentru că în anul 274, solstiţiul a căzut pe data de 25 decembrie, iar împăratul Aurelian a proclamat această data ca festivalul naşterii soarelui invincibil. Abia în anul 320, Papa Iulius I a proclamat ca 25 decembrie, dată oficială a Naşterii lui Iisus Christos.

Constantin cel Mare a introdus dată fixă pe 25 decembrie

În anul 325, primul împărat roman creştin, Constantin cel Mare, a introdus Crăciunul ca fiind sărbătoare fixă, pe data de 25 decembrie dar şi Paştele, ca sărbătoare mobilă.

Chiar şi după ce Constantin cel Mare a oficiat data de 25 decembrie ca dată oficială a naşterii Domnului, creştinii nu au fost de acord cu intenţia împăratului. Crăciunul a fost interzis între anii 1649 şi 1660, în Anglia, de către Oliver Cromwell. Când însă mulţi protestanţi n-au mai fost persecutaţi de biserica catolică, în sufletele acestora s-a aprins interesul pentru sfântul Crăciun. Cu toate acestea, Crăciunul nu a fost o sărbătoare legală până în secolul trecut, în acea perioadă neexistând cineva care să-l întruchipeze pe Moş Crăciun.

Importanţa sărbătorii

Crăciunul a devenit popular în anul 1834, când regina Victoria a Angliei şi-a adus soţul, prinţul Albert de naţionalitate germană, la castel, din acel moment introducându-se în imperiu tradiţia bradului de Crăciun şi a colindelor.

În anul 1836, Alabama devine primul stat din SUA care va declara Crăciunul ca sărbătoare legală, iar în 1860, ilustrul illustrator german Thomas Nast îl creează pe cel ce va deveni legendarul Moş Crăciun. Mai târziu, în 1907, Oklahoma va deveni ultimul stat germen ce va declara Crăciunul ca sărbătoare legală.

Citește aici Poveste de Crăciun: Dovada că Moș Crăciun există

Felicia Iederă

Loading...

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.