"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

Cea mai iubită sărbătoare a românilor, Crăciunul, aduce cu sine tradiții și obiceiuri de o rară frumusețe, păstrate din vechime.

Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri este legat de torsul și țesutul lânii, obicei de care femeile erau tare mândre, țesând pentru familie atât hainele pe care le purtau cât ți obiecte de împodobit casa cum ar fi ștergarele sau păturile. Se adunau în șezători, cât mai multe familii la o casă pentru a avea mai mult spor și pentru atmosfera prietenească și caldă care exista.

Femeile vârstnice le dădeau sfaturi celor tinere, inițiindu-le în taina meseriei de tors și țesut lână. Pe lângă faptul că în șezători se muncea, în același timp era și un bun prilej pentru a afla veștile care circulau în comunitate, de a se spune ghicitori, proverbe, de a se cânta balade, de a se învăța colinde, într-un cuvânt de a păstra tradiția.

Masă pentru sufletul morților

Începând de la Ignat (20 decembrie) și până la Crăciun, tinerii umblă cu țurca, capra sau brezaia, o mască cu cap de animal. Nașterea Domnului este anunțată prin colinde, iar primii care pornesc cântatul în dimineața zilei de Ajun sunt copiii și tinerii, ce sunt primiți de gazde cu mere, nuci și turtițe numite Scutecelele lui Christos. În ziua de dinaintea Ajunului, după miezul nopții, potrivit tradiției, oamenii fac o masă festivă pentru sufletele morților, folosind însă doar alimente de post.

Un act foarte important este acum chemarea preotului, care va binecuvânta masa și va gusta primul din orice fel de mâncare. În unele locuri porcul nu se taie de Ignat, ci în ajunul Crăciunului, ca să nu se strice vreun vas cu carne de porc. De asemenea, în ajunul Crăciunului nu se va consuma rachiu, deoarece se spune că acesta a fost invenția diavolului, care își va bate joc de cel care îl va bea.

Tradițiile bucovinene spun că în perioada Crăciunului nu este bine să ai lucruri împrumutate iar în moldovenii în ziua de ajun nu dau nimic afară din casă, nici măcar gunoiul și de asemenea nu împrumută nimic. În ziua de ajun, femeile de la țarp ies cu mâinile pline de aluat și ating fiecare pom, spunând: Cum sunt mâinile mele pline de aluat, așa să fie încărcați pomii cu rod la anul.

Substitutul miresei sau al mirelui

Nelipsit din casele noastre de Crăciun este bradul, care în tradiția populară românească este substitutul miresei sau al mirelui în cazul morții unui tânăr necăsătorit. O altă tradiție păstrată din vechime spune că în ajunul Crăciunului nu trebuie să te bați, nici măcar sub formă de glumă cu cineva, pentru că te vei umple de bube peste an.

Mai mult, în dimineața zilei de Crăciun bătrânii spun că trebuie să ne spălăm cu apă curată de izvor în care să punem o monedă de argint ca să fim curați ca argintul, bogați și feriți de boli tot anul ce va veni. Se spune că la miezul nopții dintre 24 și 25 decembrie, apa se preface în vin, iar animalele primesc darul de a vorbi.

Citește aici despre Ritualuri pentru bunăstare, spor și sănătate ce se fac în zilele de dinaintea Crăciunului!

Felicia Iederă

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.