Setea înseamnă nevoia de a completa cu lichide (cu apă) necesarul care ne asigură buna funcţionare a organismului. Este consecinţa a unor comportamente distructive pe care le manifestăm, conştient sau nu, faţă de corpul nostru.
S-a dovedit ştiinţific că în multe situaţii noi nu ştim, pur şi simplu, să acordăm atenţia cuvenită nevoilor noastre primare, adică a celor legate de supravieţuire şi apa este una dintre ele.
Chiar dacă, instinctiv, avem reflexul de a ne proteja, de multe ori ascultăm doar de senzaţii şi dacă nu ne este sete, nu bem apă toată ziua, în ciuda recomandărilor medicilor.
Când nu ne este sete, ne-a pierit dorinţa de viaţă
Organismul nostru conţine peste 70 la sută apă, deci noi suntem « un ocean » în miniatură, care are momentele lui de linişte sau de agitaţie, de profunzime sau de valuri zgomotoase. Corpul nostru ştie să ne vorbească, are metodele lui de a comunica, dar noi nu suntem capabili mereu să înţelegem mesajele pe care ni le transmite el.
Dacă ne este sete, bem apă, dar dacă nu ne este, ar trebui să vedem de ce se întâmpla acest lucru. Niciodată nu avem mai multe lichide în corp decât cota necesară, altfel s-ar elimina prin urină sau prin transpiraţie.
Apa este legată de viaţă, de dorinţa de a trăi şi de adaptare
Într-una din cele trei situaţii putem prezenta dereglaje de conştiinţă: fie nu ne adaptam unei situaţii noi, fie am suferit nişte traume care ne fac rău în permanenţă pentru că nu le putem accepta, fie nu ne mai dorim să trăim din varii motive.
Ne lipseşte voinţa de a continua proiectele pe care le-am început şi asta se poate datora unor jigniri profunde pe care le-am suferit în copilărie, la şcoală sau în familie.
Citește aici 10 semne de protest al organismului atunci când nu bei suficientă apă
Dacă ne este sete continuu, ne este teamă de moarte
În poziţia contrară, aceea de o mare dorinţă de a trăi, putem aluneca în panta fricii de moarte, fricii care poate paraliza, de asemenea, orice iniţiativă. Acest comportament extremist este legat tot de o traumă din copilărie, de bătaie, de amintiri dureroase.
Vestea bună este că există soluţii, iar vestea proastă este că trebuie depistate din timp aceste derapaje, până nu este foarte târziu, până nu sunt verificate dacă nu cumva sunt consecinţele unui diabet nedepistat şi netratat.
Deci setea excesivă poate avea multe cauze…
În orice caz, cantitatea de apă necesară organismului trebuie să îi fie asigurată, oricare ar fi diagnosticul pus de medici. Înainte de a intra în panică, trebuie să facem o evaluare a situaţiei în care ne găsim, ce anume ne stresează, ce anume ne face să suferim sau ne ia dorinţa de viaţă. Această evaluare are scopul de a ne proteja de eventualele complicaţii în viitor.
De exemplu, lipsa dorinţei de viaţa manifestată în permanenţă poate duce la depresie, care, la rându-i, poate duce la acte necugetate… Deci, trebuie să fim foarte atenţi ce se întâmpla în psihicul nostru pentru că dacă acolo este cer senin, ploaia nu va veni…