"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

17 − 14 =

2 × five =

Grecii antici credeau că adormim atunci când creierul nostru se umple de sânge şi ne trezim atunci când acest sânge este eliminat, iar filozofii din secolul al XIX-lea susţineau că somnul apare atunci când mintea este golită de gânduri.

Chiar şi acum somnul rămâne unul din marile mistere ale medicinei, pentru că, deşi îl înţelegem mai bine, avem încă multe întrebări la care nu putem răspunde.

Dar nu există persoană (sau animal) care să nu doarmă! Desigur, unii dorm mai mult, alţii mai puţin.

Există persoane cărora le ajung cinci, şase  ore de somn pe noapte, altele în schimb dacă nu dorm cel puţin opt ore nu sunt în stare de nimic a două zi.

Cine nu doarme, moare încet. Cine doarme extrem de puţin riscă să aibă probleme de sănătate.

Stim cu toții că o medie de şapte, opt ore de somn pe noapte este rezonabilă, iar  cine doarme bine se trezește cu bateriile încărcate și cu poftă de viață.

Aceasta înseamnă că aproximativ o treime din viață este destinată somnului.

Calitatea somnul  influențează activitățile cotidiene, relațiile cu cei din jur,  emoțiile, memoria, sănătatea fizică şi psihică, în general

Ce face creierul nostru în timpul somnului?

În mod cert, nu doarme, continuă să fie  activ şi este  implicat într-o mulțime de activități.

Iată câteva:

  1. Ajută la eliminarea toxinelor

Creierul are un rol de ”gunoier”.

Poate este mult spus, dar studiile recente au adus dovezi potrivit cărora creierul se ocupă de eliminarea toxinelor.

Cercetătorii au descoperit că în faza de somn, creierul ”lichidează” celulele deteriorate, potenţial responsabile de afecţiuni degenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Cine are probleme cu somnul pe durate de timp îndelungate acumulează mai multe “gunoaie” în creier; acestea se pot depune şi pot genera o grămadă de probleme de sănătate, mai mult sau mai puţin grave.

CITEŞTE AICI DE CE DORMITUL PE O PARTE NE AJUTĂ SĂ ELIMINĂM TOXINELE

  1. Arhivează informațiile primite

O teorie ştiinţifică susţine faptul că în timpul somnului se întăresc legăturile dintre diverse regiuni din creier, urmarea fiind o memorie mai bună şi întipărirea amintirilor.

Creierul are abilitatea de a stoca informațiile în spațiul dedicat memoriei pe termen mediu și lung.

Acest lucru se întâmplă în faza de  REM, (rapid eye movement), când este activ și visăm.

Amintirile pe termen scurt devin amintiri pe termen lung.

Acest proces se dovedește util în reținerea unor activități desfășurate în viața de zi cu zi (mers pe bicicletă, pași de dans, înot etc.), care devin automatisme.

  1. Ia anumite decizii

Deşi nu conştient, creierul nostru continuă să acţioneze pe toată durata somnului.

În timpul somnului, nu doar că nu doarme, dar elaborează anumite informații.

Folosşte apoi datele obţinute pentru luarea unor decizii pe durata stării de veghe.

  1. Sporește creativitatea

În timpul orelor de odihnă, creierul face numeroase conexiuni, de care nu este capabil în perioada de veghe.

În urma experimentelor, cercetătorii au constatat că la trezire, persoanele suspuse testelor au manifestat cu 33 % mai multă inspirație în realizarea de conexiuni între idei aparent fără nicio legătură între ele, găsind, în acelaşi timp, soluţii surprinzătoare.

VEZI AICI CUM SĂ SLĂBEŞTI DORMIND PE O SALTEA TARE

Sfaturi

Dată fiind misiunea pe care o are creierul atunci când dormim, este normal să ne preocupe calitatea somnului.

Dacă nu aveţi un somn de calitate sau dacă aveţi motive să credeţi că nu vă puteţi odihni cum trebuie și că a doua zi vă veţi simţi epuizaţi, atunci este cazul să acţionaţi.

Un articol de Mihaela Iliescu

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.