"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

PUBLICITATE

Relațiile dintre plante sunt similare cu relațiile dintre oameni. Unele se sprijină reciproc, în timp ce altele se resping.

La fel ca şi oamenii, plantele sunt într-o competiție pentru resurse.

Anumite plante cresc mai repede, emană toxine care întârzie creșterea altora, sunt “acaparatoare” (absorb mai multă apă, soare sau substanţe nutritive).

Altele se comportă ca nişte “cetățeni” onești și fac bine, prin producerea de nutrienţi.

PUBLICITATE

Iată ce puteţi face pentru a obţine o gradină armonioasă:

1. Intercalaţi legume, flori și ierburi. Mirosul acestora este o metodă bună de a deruta dăunătorii, iar anumite flori și ierburi aromate pot chiar să atragă insecte benefice pentru grădină.

2. Gruparea pe categorii. Exemplu: creșterea unor plante ca porumbul, fasolea și dovleacul, în aceeași zonă.

Cocenii de porumb cresc înalţi, iar fasolea poate găsi un sprijin natural de a urca pe tulpina acestora. Ca mai toate leguminoasele, fasolea fixează azotul în sol, sprijinind astfel nevoile nutriționale ale porumbului.

PUBLICITATE

3. Răsadurile foarte înalte, cum ar fi cele de roşii, puse lângă fasole, de exemplu, nu reprezintă una dintre cele mai bune idei, acestea vor ţine foarte probabil umbră. Asigurați-vă că plantele mai scurte sunt distanțate și orientate astfel încât soarele să strălucească asupra lor în timpul zilei. Această problemă se poate rezolva prin plantarea acestora pe margine.

4. Plantaţi în apropiere legume cu nevoi nutriționale similare. Plantele care au nevoie de multă apă vor provoca celor din apropiere un mare de disconfort, același lucru fiind valabil şi pentru îngrășământ.

Dacă acest lucru nu este posibil, puteți compensa printr-o spațiere mai largă şi prin furnizarea de apă şi îngrăşământ pentru ambele tipuri de plante.

PUBLICITATE

5. Există plante care au tendinţa de a împiedica sistemele vitale ale “concurentelor”.

De obicei, acestea sunt buruienile, dar şi anumite plante de decor sau de cultură.

O plantă faimoasă în acest sens este nucul negru.

PUBLICITATE

Printe acestea mai sunt: broccoli, castraveții, fasolea, floarea-soarelui, mazărea, roşiile, soia, sparanghelul, sfecla, varza

Vezi aici cum plantele au sentimente și comunică prin telepatie!

Cel mai des întâlnite imcompatibilităţi:

1. Usturoiul și ceapa influenţează creșterea fasolei și a mazărei, dar par a fi compatibile cu celelalte legume.

2. Fasolea nu se plantează în apropierea sfeclei.

PUBLICITATE

3. Menta şi ceapa nu se aşază lângă sparanghel.

4. Mărarul nu trebuie să se afle în vecinătatea morcovilor.

5. Orice legumă din familia verzei nu se plantează lângă căpșuni

PUBLICITATE

6. Castravetele, dovleacul, ridichile, salata verde, floarea-soarelui sau roșiile nu se aşază aproape de cartofi, pentru că se “sufocă”.

7. Varza, conopida, porumbul şi mărarul nu se plantează aproape de roşii. Porumbul şi roşiile sunt predispuse la o infecție fungică comună amplificată.

Citește și observă cum plantele își amintesc și pot învăța!

Alte recomandări:

1. Fasolea, sfecla, varza, morcovii, conopida, porumbul, castraveții și căpșunii se dezvoltă foarte bine, atâta timp cât sunt plantate departe de ceapă, usturoi sau praz.

PUBLICITATE

2. Ardeiul se împacă bine cu ceapa, morcovii, , patrunjelul, vinetele şi roşiile, dar nu şi cu varza.

3. Trandafirii au nevoie de spaţiu, parfumul lor devine mai pătrunzător când sunt plantaţi lângă ceapă, usturoi sau pătrunjel.

4. Viţa de vie nu iubeşte varza şi dafinul, în schimb agreează prezenţa ulmului şi a macului.

PUBLICITATE

5. Măslinul şi stejarul, plantaţi unul lângă altul, îşi răsucesc şi îşi îndoaie crengile în direcţia opusă. Prietenii măslinului sunt mirtul şi smochinul.

6. Mesteacănul şi pinul formează împreună cu iarba-neagră şi cu ciupercile, o adevărată comunitate în care tuturor le merge bine.

7. Datorită aromei lor puternice, menta şi izma creaţă ţin la distanţă furnicile, musculiţele şi alţi musafiri nepoftiţi – purici roşii şi omizile.

PUBLICITATE

8. Atragerea albinelor este foarte importantă pentru pomii fructiferi şi arbuşti. Pentru apicultori, prezenţa în grădină a plantelor cu nectar, precum busuiocul, cimbrul, floarea-soarelui, isopul, iarba-mâţei, lemnul-câinesc măghiranul, mărarul, menta, pătrunjelul, splinuţa, socul, trandafirul sălbatic este indispensabilă.

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

[wce_code id=2]