"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

Dacă te agasează îngrozitor mâncatul unui fruct de către o altă persoană, sorbitul zgomotos dintr-un pahar, mestecatul de gumă, sau respiraţia sonoră a persoanelor din preajma ta, află că nu eşti singurul.

Faci parte din categoria celor cu misofonie, o anomalie cerebrală benignă…

Misofonia, o tulburare manifestată prin intoleranţa la zgomote repetitive, a fost recunoscută ca fiind o boală veritabilă abia în anul 2001.

De-a lungul anilor, oamenii de ştiinţă au fost sceptici cu privire la încadrarea misofoniei în categoria tulburărilor propriu-zise, dar, de curând, o cercetare a lămurit lucrurile. Studiul, purtat de o echipă de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie, a demonstrat ca cei cu misofonie prezintă într-adevăr diferenţe fiziologice în lobul frontal al creierului.

Într-un raport publicat în revista Biologia Astăzi, oamenii de ştiinţă au declarat că tomografiile persoanelor cu misofobie au indicat modificări concrete ale activităţii creierului la auzirea de sunete „declanşatoare”.

Dovezile imagistice arată că cei cu această boală prezintă o anomalie în mecanismul de control emoţional, ceea ce amplifică stimulii auditivi declanşatori. Potrivit cercetărilor, factorii declanşatori provoacă şi un răspuns fiziologic sporit, adică inclusiv tahicardie şi transpiraţie.

Vezi aici câteva simptome și semne ale deteriorării auzului

„Sper că aceste dovezi îi vor consola cât de cât pe suferinzi”, a declarat Tim Griffiths, profesor de Neurologie cognitiva la Universitatea Newcastle şi UCL, într-un comunicat de presă. „Şi eu m-am numărat printre sceptici până la examinarea amănunţită a pacienţilor din cadrul acestui experiment.”

„Pentru mulţi oameni cu misofonie, este o veste bună recunoaşterea medicală a problemei de care suferă,” a adăugat Sukhbinder Kumar, medic şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Neurologice al Universităţii Newcastle. „Avem dovezi că misofonia este o tulburare autentică.”

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

[wce_code id=2]