"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

18 − 17 =

ten + 12 =

Trăim vremuri din ce în ce mai dificile. Oamenii s-au înrăit majoritatea, nu mai sunt sinceri, nu se mai gândesc la ceilalţi…Toate acestea se întâmplă pentru că suntem pe fugă, pentru că nu mai avem timp de noi din cauza grijilor şi a problemelor.

Este trist că se întâmplă astfel… şi acest fenomen se amplifică din ce în ce mai mult. Aproape că nu mai credem că există omenie. Şi totuşi,oameni buni mai sunt încă.

Înainte de a interveni într-o situaţie, analizează bine !

Chiar dacă Mântuitorul nostru ne-a dat cel mai preţios sfat şi ar trebui să îl urmăm, de multe ori putem cădea victime ale bunătăţii noastre. Cei slabi vor fi întotdeauna slabi, dar când mai vin şi alţii să-l înfunde e deja prea mult. Cei buni au tendinţa de a încerca să ajute,aşa cum se pricep ei, în limitele puterii lor.

O fac dezinteresat,pentru că aşa ştiu ei să fie:buni. Nu urmăresc ceva,vor doar să ajute. Din păcate, bunătatea nu le este răsplătită. Persoanele pe care le-au ajutat le întorc spatele sau îi omoară pentru câteva sute de lei. Mă refer aici în mod special la persoanele în vârstă,cu credinţă în Dumnezeu, care cad victime altora,mai tineri, certaţi cu legile şi morala.

Fără îndoială, Universul va echilibra lucrurile, dar şi un dram de precauţie în plus nu ar strica. Un gest pozitiv,curat, nu rămâne fără un răspuns din partea divinităţii,cum nici cele de violenţă nu trec neobservate.

Toate au un rost şi legile universale lucrează pentru toată lumea,însă bunătatea trebuie să aibe o limită. Eşti bun până în momentul în care viaţa sau libertatea ta îţi sunt în pericol. Aici este limita. Ce trece peste ea, se numeşte altfel, dar nu bunătate.

Citește aici de ce este bine să fii mulțumit cu ceea ce ai!

Dăruieşte cu inima, nu cu mâna

Faptul de a dărui este unul din răspunsurile noastre la binecuvântările pe care le primim în fiecare zi din partea Existenţei. Pe lângă recunoştinţă, dăruirea este una din modalităţile prin care mulţumim Vieţii pentru ceea ce avem.

Dând mai departe din ce avem noi, ne arătăm şi generozitatea. Nu trebuie să abuzăm, însă, nici cu bunătatea,nici cu generozitatea. « În toate să fie o măsură »,deci şi în actul dăruirii ar trebui să existe. Nu putem da ce nu avem (este logic) ,dar ceea ce dăm trebuie dat cu sufletul, adică cu bucurie,nu cu părere de rău. Tot ce dăruim se va întoarce cândva de unde a plecat, adică la noi, însă o faptă bună cântăreşte mult mai mult decât o sumă de bani.

Prin urmare, dacă ajutăm pe cineva cu un gest, acesta trebuie făcut cu dragoste,fără să aşteptăm o recompensă.

Dumnezeu vede tot şi nu va rămane dator,indiferent ce credem noi despre persoana căreia i-am făcut un bine. Nu persoana ne va recompensa,ci chiar viaţa. Din nou trebuie făcută menţiunea că toate trebuie făcute în anumite limite,până la pierderea libertăţii şi identităţii.

Vezi aici și de ce să nu profiți niciodată de bunătatea altuia!

Omule,fii bun cu ceilalţi şi nu uita să le fii aproape când au nevoie de tine ! Dăruieşte din bunătatea ta oriunde ai fi şi în orice ceas al vieţii tale, iar această bunătate îţi va fi răsplătită de chiar Dumnezeu. Este atât de încurajant să ştii că însuşi

Tatăl Ceresc se apleacă spre tine pentru a te răsplăti pentru un mic gest pe care-l faci. Nu-ţi neglija,însă, libertatea,sănătatea şi îndatoririle tale, ca bun creştin ce eşti ! În rest, Dumnezeu se va ocupa de toate…

Loading...

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.