Toată lumea caută fericirea şi toţi vorbesc despre ea ca şi când ar fi vorba despre ceva foarte preţios. În mare măsură, cam asta este,însă nu este chiar aşa de greu de obţinut şi de găsit precum metalele deosebit de preţioase.
Ne stă la îndemâna să fim fericiţi pentru că ea este, de fapt, o alegere, nu un rezultat al unei acţiuni pe care ar trebui să o facem.
Fericirea ţine de mentalitate
În unele ţări,unde nu sunt respectate drepturile elementare ale unei persoane ( mă referă aici în special la femeile din ţările arabe, care nu au dreptul să aleagă cum să se îmbrace,de exemplu, sau la cele din India care sunt foarte des exploatate de familia soţului şi tratate ca nişte sclave) ,evident că nu are sens să vorbim despre fericire,dar ,uneori, pentru a fi fericit nu îţi trebuie foarte multe.
Îţi trebuie armonie în suflet, care nu are legătură cu piatra de la cercei sau de la inelul de pe deget. Dacă suntem deschişi către iubire şi dacă sufletul nostru a rămas nepătat de jocurile de orgolii şi răzbunări , avem mari şanse să fim cu adevărat fericiţi.
Unii oameni se nasc aşa, fericiţi, şi rămân în această situaţie toată viaţa lor pentru că ştiu să se bucure de fiecare clipă, apreciază exact ce au, nu sunt orgolioşi, nu invidiază etc. Se multmesc cu ce le-a dat Creatorul şi îşi văd de viaţă. Teoretic, lucrurile sunt simple, pentru că ţin, într-adevăr de mentalitatea în acre am fost crescuţi şi educaţi.
Citește și cum nefericirea conduce la dezvoltarea celulelor canceroase!
Putem fi fericiţi cu puţin ?
Fericirea nu ţine de lucrurile materiale, ea nu are nici o legătură cu eforturile de a obţine funcţii şi conturi în bancă. Un om fericit, după spusele celor care au trăit într-o fericire continuă (de exemplu Osho) este fericit atât într-un templu, cât şi într-un câmp deschis, la marginea unui rău. Poate să plouă, poate să ningă, el este mereu fericit şi nici nu ştie un alt mod de viaţă.
Deci putem fi fericiţi cu atât de puţin… De altfel, totul fiind o alegere, ne stă în puteri să alegem să iubim în loc să urâm, să ajutăm în loc să facem rău, să dăruim în loc să furăm şi aşa mai departe. Creatorul nu a făcut întâmplător această dualitate, între bine şi rău, între alb şi negru. Cunoscând răul, vom aprecia binele. Văzând binele, vom ocoli răul.
Viaţa de care ne bucurăm azi este rezultatul unei mari dorinţe a Creatorului de a ne naşte şi a unei iubiri pure,de care vom fi în permanenţă legaţi. Nu este drept să nu răspundem la fel, să nu Îi mulţumim pentru fiecare clipă pe care o avem de trăit,care poate fi excepţională.
Divinitatea care există în noi ne dă dreptul de a ne bucura,dar şi obligaţia de a trăi în aşa fel încât să fim fericiţi.
Suntem obligaţi să ne exprimăm toate talentele pe care ni le-a pus Dumnezeu în noi, să dăm mai departe din ceea ce am experimentat,să îi învăţăm şi pe alţii cum să se bucure în permanenţă.
Nu este deloc greu, e incredibil de uşor ! Trebuie să renunţăm la tot ce nu este curat (gânduri, vorbe, acţiuni) şi vom fi fericiţi garantat. Este momentul să începem să ne scoatem din minte tot ce nu este pur şi să înlocuim cu ce este venit de la Sursa noastră supremă.Să nu treacă o zi fără să iubim sau fără să binecuvântăm pe cineva. Este greu ?