Elevii clasei a VIII – a au susținut azi, 19.06.2017 proba la Limba Română.
Majoritatea elevilor s-au declarat mulțumiți de subiectele primite, la punctul B având să demonstreze apartenența la genul liric a poeziei Ploaia, de Magda Isanos.
Printre subiecte s-au mai numărat și transcrierea unei propoziții subordonate sau menționarea genului și cazului câtorva substantive.
Probele se reiau mâine cu limba maternă și miercuri vor susține proba la Matematică.
Vă dorim succes în continuare și numai rezultate bune!
Iată subiectele de azi:
Subiectul I
Citeşte următorul text:
Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,
şi-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pământul cum respiră,
iarba cum creşte, noaptea cum se lasă.
Nu era nimic trist, dar solemn,
sufletul lumii închis în lemn,
în flori palide, în hribi şi scaieţi
revărsa bucuria tainicei vieţi.
Cerul pierdut în ceţuri îl uitam.
Nu mai eram nici eu decât ram,
decât rădăcină avidă şi pace
de ierburi vâscoase, opace…
Însă irizata, subtila apă voioasă
avea licurici, clopoţei în plete;
jumătate din fiinţa ei luminoasă,
lăsând să cadă văluri încete,
apărea-n pajişte sau lîngă bălţi,
o zână pe care-o văzusem şi-n alte dăţi.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumuseţea-i dintăi.
Magda Isanos – Ploaia (fragment)
irizat – care reflectă culorile curcubeului
hribi – ciuperci comestibile
dintăi – dintâi
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „melodia” şi „apărea”. 4 pct
2. Menţionează rolul cratimei în secvenţa „şi-n alte dăţi”. 4 pct
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut prin derivare din ultimele trei strofe. 4 pct
4. Precizează două cuvinte din prima strofă a poeziei care conţin diftong. 4pct
5. Numeşte tipul de rimă din ultima strofă a poeziei şi măsura ultimului vers. 4 pct
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. 4 pct
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul liric a poeziei „Ploaia” de Magda Isanos. 16 pct
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Subiectul al II-lea:
Citeşte următorul text:
Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct, altfel am fi cu toţii ameţiţi de mişcarea Pământului în spaţiu. Prin urmare, cum putem şti ce înseamnă rapid? Cel mai rapid sprinter poate alerga cu o viteză de aproximativ 38 de km/h, aproape de 4000 de ori mai mare decât viteza unui melc, unul dintre cele mai lente animale. Dar această viteză este şi de 28 de milioane de ori mai mică decât cea mai mare viteză din Univers – viteza luminii. Aşadar, la scară largă, suntem destul de lenţi […]
De la apariţia cronometrajului electronic în 1968, recordul mondial la proba atletică de 100 de metri la bărbaţi a coborât cu mai puţin de jumătate de secundă – în special datorită îmbunătăţirilor aduse pistei şi tehnologiei pantofilor de alergare. La un moment dat, s-a crezut că limita superioară a vitezei de alergare a omului este determinată de forţa pe care tendonul cvadricepsului o poate absorbi la fiecare pas fără să se rupă. Acesta ar fi implicat o viteză maximă de 43,06 de km/h, dar, la Campionatul Mondial de la Berlin din 2009, jamaicanul Usain Bolt a depăşit această viteză, atingând 44,72 de km/h. Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea cu care se pot contracta fibrele musculare, pentru a propulsa corpul înainte în timpul fracţiunii de secundă în care fiecare picior este în contact cu solul. Încă nu ştim dacă antrenamentul sau moştenirea genetică pot îmbunătăţi viteza de contracţie a muşchilor, dar calculele arată că tendoanele umane pot rezista, teoretic, la viteze de până la 64 de km/h!
Cel mai rapid de pe pământ, în revista Terra Magazin
sprinter – atlet specializat în alergări de mare viteză
cvadriceps – muşchi al piciorului
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul apariţiei cronometrajului electronic;
– campionatul la care s-a stabilit recordul de viteză de 44,72 de km/h. 4 pct
2. Scrie titlul articolului din care a fost extras fragmentul şi denumirea publicaţiei în care a apărut. 4 pct
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor „recordul” şi „secundă” din textul dat. 4 pct
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor „acum” şi „factorul”, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă. „Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea” 4pct
5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: „Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct” 4pct
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată atributivă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare „să”. 4 pct
B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpul unei întreceri sportive. 12 pct
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal
– să ai conţinut adecvat cerinţei
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Rezolvarea acestor articole o puteți urmări pe pagina noastră de facebook Secretele, unde Radu Grigoroiu a explicat pas cu pas rezolvarea lor.
Sperăm că vă vor fi de folos aceste informații și promitem că vom reveni și cu informații despre proba la matematică.
Încă o dată vă dorim mult succes și vă ținem pumnii!
Succes!