Un articol de Alexandra Ungureanu
În data de 21 mai, bisericile ortodoxe îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin Și Elena. În calendarul popular, această sărbătoare este una a păsărilor de pădure, numită și Constantin Graur sau Constantinul Puilor. De ce se numește așa? Pentru că aceasta este prima zi a verii, iar păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare.
Mama împăratului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, soţul său, generalul roman Constantiu Chlorus s-a lăsat influenţat de împăratul Diocletian şi a divorţat de împărăteasa Elena. Aceasta nu s-a mai recăsătorit; s-a îndepărtat însă de viaţa publică şi a fost un sfetnic competent şi statornic pentru fiul său.
În lupta pentru unitatea statului şi pentru răspândirea creştinismului, împăratul Constantin a trimis-o la Ierusalim pe evlavioasa împărăteasă Elena, mama sa, însoţită de mai mulţi ostaşi, pentru a descoperi locul unde a fost îngropat Mântuitorul, şi unde se află lemnul Sfintei Cruci. La acea dată, împărăteasa Elena care avea misiunea să se închine pe Golgota şi la Sfântul Mormânt al Mântuitorului, era primul pelerin creştin în Iudeea.
Pentru împlinirea acestei misiuni, împărăteasa Elena s-a rugat lui Dumnezeu împreună cu Macarie, episcopul Cetăţii Ierusalim. Cu ajutorul rugăciunilor, împărăteasa Elena a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.
Citește aici cum trebuie să ne rugăm la Dumnezeu pentru a fi ascultaţi?
Tradiţia spune că în timpul săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a afla crucea pe care a fost răstignit Hristos, martorii au atins pe rând, de un mort, fiecare cruce. Mortul a înviat în momentul în care a atins Crucea pe care a fost răstignit Hristos. În ziua de 14 septembrie în anul 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea miraculoasă şi-a înălţat-o în faţa mulţimii. De atunci, în calendarul creştin, ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
În data de 21 mai, există câteva tradiții și obiceiuri, de care oamenii țin cont și care fac referire la vara ce urmează să își facă apariția.
Iată care sunt acestea:
– Agricultorii nu lucrează, pentru a evita ca păsările să atace grânele.
– În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
– Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
– Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
– Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
– Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui.