Un articol de Claudia Bulacu
Trăim vremuri din ce în ce mai tensionate şi zi de zi oamenii se află într-o permanentă concurenţă,dată fiind şi necesitatea adaptării la o societate din ce în ce mai instabilă şi mai plină de neprevăzut din punctul de vedere al nivelului de trai.
Trăim într-un stres continuu privind siguranţa locului de muncă şi al unei stabilităţi relative în plan relaţional,în general. Unii dintre noi am reuşit să ne « călim » la aceşti factori, am început să înţelegem că procesul de adaptare la nou şi la schimbare,în general, presupune efort susţinut şi extrem de serios.
Printre noi,însă, sunt şi persoane care apelează la fel de fel de tertipuri dubioase menite să pună în umbră sau chiar să anuleze concurenţii.
Una din tehnicile care funcţionează destul de bine în anumite medii este bârfa.
A vorbi pe cineva de rău este totuna cu a-l lovi
Cei care nu înţeleg că mijloacele cinstite sunt singurele căi prin care poţi învinge schimbarea şi te poţi adapta în orice situaţie încep lupta cu concurenţii prin a-i vorbi de rău, adică prin a-i bârfi. Acest fapt contravine uneia dintre cele mai importante legi divine, a iubirii (« Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi »). Aşadar, din capul locului ,lupta este dusă pe fronturi negative.
Tot ce contravine acestei legi universale, a iubirii, duce la rezultate negative cu efecte deosebit de grave,în timp. Faptul că gândim, vorbim şi acţionăm împotriva celuilalt este calea sigură spre boală şi spre un destin nefericit. Chiar dacă ne aflăm într-o concurenţă acerbă şi simţim că vom capitula curând dacă nu întreprindem ceva, mijloacele pe care le folosim trebuie să vină din sfera pozitivă a vibraţiei, nu din zone generatoare de conflict şi falsitate. Încercarea de a înlătura concurenţa este un proces care trece prin trei etape : gândire, vorbire şi acţiune.Totul porneşte de la un gând.
Dacă acel gând este binevoitor,el va declanşa rezultate benefice. Dacă este un gând negativ, acţiunea noastră va fi una violentă. Între gând şi acţiune este vorbitul căruia i se imprimă acea negativitate a gândului şi orice spunem în această stare se transformă intr- o lovitură în plină faţă dată adversarului.
Bârfa se va întoarce împotriva noastră
Pe de altă parte, chiar dacă vom reuşi să înlăturăm adversarul prin bârfă şi insinuările pe care le-am folosit (de exemplu despre un coleg de serviciu căruia îi vom lua locul în intervalul următor),mai devreme sau mai târziu ceea ce am declanşat prin această acţiune a noastră se va întoarce multiplicat spre noi. Acesta este efectul de bumerang.
Universul nu lasă nimic la întâmplare, totul este reglat până în cele mai mici amănunte şi, această reglare vine de obicei,când ne aşteptăm mai puţin, poate şi la câţiva ani distanţă,şi nici nu ne dăm seama ce se întâmplă cu noi. Atunci, majoritatea dintre noi judecăm situaţia ca fiind nedreaptă,pentru că nu ne mai amintim întâmplarea cu fostul coleg căruia i-am luat locul în urmă cu câţiva ani.
Bineînţeles, în funcţie de câţi colegi vom înlătura ( ca să păstrăm acelaşi exemplu),şi rezultatele vor veni pe măsură,iar noi ne vom întreba în permanenţă unde am greşit.
Pentru a fi întotdeauna la adăpost de efectul bumerangului, cel mai bine este să fim corecţi, obiectivi, când evaluăm o situaţie. Încercând să facem rău unui coleg pentru a-i ocupa funcţia sau locul său de muncă,ar trebui să ne aşteptăm la aceleaşi lucruri pe care ni le pot face şi nouă alţii.
În plus, un venit sau un avantaj obţinute prin astfel de căi ce beneficiu pentru familie ( de exemplu pentru copiii noştri, care sunt extrem de receptivi la negativităţile de toate genurile ) ar putea să aducă din moment ce la baza obţinerii lor stă un rău făcut altuia ? Acest beneficiu nu este un drept divin ,ci o violenţă şi o minciună,în acelaşi timp,care se vor abate asupra casei şi familiei noastre,mai devreme sau mai târziu.