"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

Un articol de Mihaela Iliescu

 

Citim articole în care ni se spune că nu ar trebui să mâncăm nimic gătit, ci doar alimente în stare naturală, aşa cum făceau primii oameni. Personal, cred în valoarea unei diete bazate pe crudități, atât cât se poate, apelând la alimente care pot fi digerate.


Numai că se trece cu vederea următorul lucru: calitatea alimentelor nu mai este aceeaşi…

 

aflam in cat timp se digera alimentele

 

La început, fructele, legumele şi nuciferele erau la îndemână pe toată durata anului, aşa că nu era nevoie de conservare, ca astăzi.

 

Grâul, orzul, ovăzul, leguminoasele şi nuciferele nu erau niciodată tari sau uscate.

 

Fructele şi legumele puteau fi găsite tot timpul în stare proaspătă, erau pline de glucoză şi necesitau o digstie redusă.

PUBLICITATE

 

În porumb, de exemplu, după maturizare, glucoza lasă loc amidonului, care necesită un timp de digestie mai mare, iar din acest motiv suntem obligaţi să îl măcinăm şi să îl preparăm.

 

Bogate în amidon mai sunt nuciferele, cerealele, leguminoasele, seminţele de floarea soarelui, cartofii, păstârnacul şi dovleacul plăcintar.

Excesul de proteine duce la „sufocarea” organismului.

 

Porumbul, grâul, leguminoasele conţin 3-4 % proteină atunci când se află în pârg, înainte de a se maturiza, dar au şi elemente minerale cu proprietăţi benefice pentru organism.

 

După coacere, grâul are 8-14% proteină, porumbul uscat ceva mai puţin, iar fasolea mai mult cu 20-30%.

 

Datortiă conţinutului scăzut de proteine, toate acestea pot fi consumate fără grijă înainte de a se maturiza.

 

AFLĂ DE CE ESTE IMPORTANT SĂ CONSUMĂM VLĂSTARI

 

Cerealele şi leguminoasele pot fi consumate după ce încolţesc, creşte conţinutul de vitamine B şi vitamina C, iar amidonul şi zaharurile sunt înlocuite de dextroză şi glucoză, uşor de digerat.

 

Toate legumele cu frunze verzi (inclusiv rădăcinoasele), pot fi mâncate în stare naturală.

 

Sucurile din fructe şi legume obţinute prin presare la rece sunt excelente pentru a asigura necesarul de elemente minerale, sare şi vitamine.

 

În plus, se absorb rapid şi au timp de digestie mic (maxim 30 minute).

 

Iată care este timpul necesar pentru digestie(aproximativ):

 

• Orez fiert – o oră;

 

• Orz fiert – două ore;

 

• Rădăcinoase fierte (morcovi, ţelină, păstârnac)- trei ore şi jumătate;

 

• Sfeclă fiartă – trei ore şi jumătate;

 

• Ou fiert moale – trei ore;

 

• Ou fiert tare – trei ore şi jumătate;

 

• Ou prăjit – trei ore şi jumătate;

 

• Ou crud – trei ore;

 

• Unt – trei ore şi jumătate;

 

• Pâine integrală, mamăligă; pâine cu mălai – trei ore şi jumătate;

 

• Vegetale tocate, preparate termic – două ore şi jumătate;

 

• Porumb în pârg fiert, leguminoase fierte – trei oer şi jumătate;

 

• Lapte fiert – două ore;

 

• Lapte nefiert sau covăsit – două ore şi jumătate;

 

• Cartofi copţi – două ore şi jumătate;

 

• Cartofi fierţi – trei ore şi jumătate;

 

• Nap fiert – trei ore şi jumătate;

 

• Mere tari şi acre – trei ore;

 

• Mere dulci, mălăieţe – două ore;

 

• Varză crudă – două ore şi jumătate;

 

• Varză fiartă – patru ore şi jumătate.

 

• Carnea şi produsele din carne îngreunează funcţionarea sistemului digestiv, timpul de digestie fiind de peste cinci ore.

 

URMEAZĂ ACESTE SFATURI DACĂ VREI SĂ AJUNGI OBEZ

 

Ştiind toate acestea, putem alcătui cu uşurinţă o dietă care să asigure organismului nutrienţii necesari, dar fără a-l „sufoca” .

Share on Facebook
PUBLICITATE

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

loading...
loading...
PUBLICITATE