"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

Senzația de oboseală, stres sau somnolență este o cauză comună a căscatului. Ceea ce ne face să căscăm este prezența anumitor substanțe precum serotonină și dopamină în organism, iar prezența endorfinelor în creier ne limitează căscatul.

Oamenii de știință au declarat în trecut că, căscatul îi ajută să se trezească deoarece o astfel de acțiune le indică că a ajuns o cantitate suplimentară de oxigen la creier.

Căscatul excesiv este definit ca o confruntare cu 1-4 acte de căscat pe minut, pe o perioadă extinsă de timp și poate semnala un anumit tip de boală.

PUBLICITATE

cascatul repetat poate fi semn de boala a inimii

1. Anemie

Lipsa fierului din organism înseamnă automat scăderea hemoglobinei, principalul “cărăuș” al oxigenului în sânge, fapt ce duce la căscatul excesiv

Lipsa de magneziu – Printre simptomele lipsei de magneziu din organism se număra somnolența, apatia, confuzia, puterea de concentrare scăzută și durerile de cap, iar după cum spuneam mai sus somnolența poate duce la căscat.

2. Boli de inimă

Poate fi vorba atât de malformații congenitale cât și de insuficiență cardiacă, ambele cauzând insuficienta oxigenare a sângelui și implicit a creierului, fapt care duce la apariția căscatul excesiv.

3. Boli pulmonare

Căscatul poate fi semn al unor suferințe ale plămânilor sau a bronșitei cronice.

4. Boli ale sistemului nervos central

Datorită faptului că, creierul este slab oxigenat, în cazul epilepsiei, encefalitei, tumorilor cerebrale sau a sclerozei multiple poate apărea căscatul excesiv.

Despre autor:

Petrut s-a alaturat echipei Secretele pentru a veni in sprijinul oamenilor cu informatii despre o viata sanatoasa. Pe Petrut îl puteti gasi pe facebook si Google+.

Share on Facebook
PUBLICITATE

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

loading...
loading...
PUBLICITATE

x
Da-ne un 'Like'!