"Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

Un articol de Petrut

 

Cand am ajuns acasa in acea seara, sotia mea se pregatea sa aseze masa. Am luat-o de mana si i-am spus ca trebuie sa discutam ceva. Ea s-a asezat si a inceput sa manance in liniste. Am observat durerea din privirea ei.

 

Nu stiam cum sa deschid subiectul, insa trebuia sa ii spun ceea ce cred. Voiam divortul, asa ca am inceput sa ii explic cu calm.

 

Nu parea sa fie deranjata de cuvintele mele, in schimb m-a intrebat cu multa blandete „de ce?”

 

o poveste adevarata

 

 

Am evitat sa ii raspund la intrebare iar asta a infuriat-o…..

 

A aruncat coastele din farfurie si a tipat la mine „nu esti barbat!” ….in seara aceea nu am mai discutat unul cu celalalt. Ea plangea iar eu stiam ca vrea sa afle ce se intamplase cu casnicia noastra, insa cu greu am putut sa ii ofer un raspuns multumitor: ma indragostisem de Jane. Nu o mai iubeam, imi era doar mila de ea!

PUBLICITATE

 

Cu un adanc simt al vinovatiei, am scris divortul in care era mentionat ca va primi casa, masina si 30% din firma.

 

A citit-o si a rupt-o in bucati.

 

Femeia alaturi de care petrecusem zece ani, devenise o straina. Imi parea rau pentru faptul ca isi pierduse timpul cu mine, insa nu imi puteam retrage promisiunea pe care i-o facusem lui Jane. La final, a tipat si a plans foarte tare in fata mea iar mie mi s-a parut ca fusese momentul in care s-a descarcat.

 

Ideea acestui divort, care ma obseda de cateva saptamani, acum era clara.

 

Ziua urmatoare, am venit acasa destul de tarziu si am gasit-o scriind ceva la masa. Nu am mancat, ci am mers direct in pat deoarece eram obosit dupa o zi petrecuta cu Jane.

 

Atunci cand m-am trezit, ea era inca la masa, scria. Nu mi-a pasat prea tare asa ca m-am intors sa dorm.

 

Ziua urmatoare, mi-a prezentat conditiile de divort: nu isi dorea nimic de la mine, ci doar sa ii dedic o luna. A cerut ca in acea luna sa incercam amandoi sa traim o viata cat mai normala. Motivele ei erau simple: fiul nostru urma sa aiba un examen si nu voia sa ii disturbe atentia cu problemele din casnicia noastra.

 

Am fost de acord, insa pe langa asta, mi-a cerut sa o trec pragul in brate, zilnic, asa cum am facut-o in ziua nuntii noastre. Voia sa o duc de la usa dormitorului pana la cea de la intrare. Atunci am crezut ca incepe sa innebuneasca, insa doar ca sa fac mai placute ultimele zile petrecute impreuna, am acceptat si asta.

 

I-am povestit lui Jane despre conditiile sotiei mele, aceasta a inceput sa rada si i s-au parut absurde. Mi-a raspuns cu indiferenta, orice trucuri incearca ea sa aplice, pana la urma tot divortati.

 

Eu si sotia mea nu ne-am mai atins din momentul in care i-am cerut raspicat divortul. Asa ca, atunci cand a trebuit sa o ridic in prima zi, paream amandoi neindemanatici. Fiul nostru aplauda fericit prin spate si striga, tati o tine pe mami in brateee.

 

Cuvintele lui m-au durut. Am mers in jur de 10 m cu ea in brate, a inchis ochii si a spus cu blandete; nu ii spune fiului nostru despre divort. A plecat sa astepte autobuzul pentru serviciu iar eu am mers singur cu masina catre birou.

 

A doua zi a fost mai usor. S-a cuibarit la pieptul meu. Puteam sa-i simt parfumul bluzei. Mi-am dat seama ca nu ma mai uitasem atent la aceasta femeie de mult timp. Mi-am dat seama ca nu mai era tanara. Avea riduri fine pe fata si fire de par alb.

 

Pentru o clipa m-am intrebat ce i-am facut…

 

In a patra zi, cand am ridicat-o, am simtit ca se intoarce o stare de intimitate intre noi. Aceasta era femeia care mi-a oferit zece ani din viata ei. In a cincea si a sasea zi am observat ca starea de intimitate devine tot mai profunda.

 

Nu i-am mai povestit iubitei despre asta. Devenea tot ma usor sa o tin in brate pe nevasta, pe masura ce treceau zilele. Probabil ca acest exercitiu ma facuse mai puternic.

 

Intr-o dimineata, ea cauta cu ce a se imbrace. A incercat tot felul de haine, insa nimic nu i se potrivea. ‘Toate hainele imi sunt mari’, a spus dintr-o data.

 

Brusc mi-am dat seama ca a slabit foarte mult, de aceea imi era mai usor sa o duc in brate. Si m-a lovit ca un fulger o idee: a trebuit sa suporte atat de multa durere si suferinta… Fara sa-mi dau seama i-am atins usor capul.

 

…Continuare pe pagina urmatoare

Share on Facebook
1 2
Citește restul articolului pe pagina următoare.
PUBLICITATE

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

loading...
loading...
PUBLICITATE