Un articol de Mihaela Iliescu
Oricat de bun si echilibrat nutritiv este alimentul, asimilarea si indeplinirea functiilor lui sunt conditionate de atitudinea noastra fata de masa si fata de viata!
Pe nevoia de „potolire” a foamei, omul a grefat o serie de nevoi psihologice si sociale: schimbul de informatii, extinderea si consolidarea relatiilor interpersonale, contactul afectiv – cina “in doi”, marcarea unor evenimente (nunta, botez, inmormantare), familia se reuneste in jurul mesei, se discuta probleme curente, se face educatie copiilor s.a.m.d..
Simbolistica legata de aliment este bogata, astfel de-a lungul timpului acesta a devenit motiv de mandrie, in detrimentul pastrarii calitatilor nutritive.
Avand optiunea de a pregati alimentul dupa propriul gust, oamenii l-au modificat, pasteurizarea si sterilizarea devenind practici curente.Tipul de aliment cu adevarat folositor organismul trebuie sa fie salubru, nutritiv si placut si nu acela creat exclusiv pentru placerea gustului.
In acest sens sunt cunoscute precizarile din Biblie: limitarea alimentelor la vegetale, permisiunea pentru carne (anumite animale, anumite parti ale corpului animalului sacrificat), cu notificarea evenimentelor la care este permis consumul si numai insotit de ierburi amare, pentru a usura digestia.
Primim sfaturi pentru medicamente care usureaza digestia, daca alimentul este greu tolerat, vedem reclame care indeamna la consumul anumitor produse sau ni se prezinta retete culinare sofisticate. Astfel, pentru placerea gustului si cu stomacul plin, suntem din ce in ce mai prost hraniti.
Medicina da vina pe proasta alimentatie pentru o serie de “boli ale civilizatiei”, dar fara sa se implice serios in rezolvarea acestor situatii.
Calugarii din manastiri au o imunitate remarcabila in privinta bolilor digestive, cardiovasculare si nervoase, pentru ca hrana lor este simpla, fara combinatii nejustificate nutritiv, depun efort fizic constant si isi cultiva linistea interioara prin rugaciune.
Iata cateva reguli simple de respectat:
1. Inca din copilarie suntem invatati sa ne spalam pe maini inainte de masa si pe dinti dupa ce mancam;
2. Faceti rugaciune. Rugaciunea purifica si structureaza mancarea, pune corpul in armonie cu spiritul. Pastrati tacearea in timp ce mancati. Meditati asupra aspectului sacru al alimentelor.
3. Pozitia la masa trebuie sa fie cu spatele drept si talpile pe podea.
4. La masa alungati toate gandurile negative. Daca sunteti foarte obositi, nervosi sau suparati amanati masa pana va calmati.
5. Mancati in liniste, mestecati bine pana ce alimentul se transforma intr-o pasta, devine aproape lichid. Inghiţirea se face fractionat.
6. Mancati ceea ce simtiti ca va face bine, chiar daca esuati in a face placere cuiva.
7. Fiecare produs natural este incarcat cu energia locului in care creste. Consumati produse caracteristice locului in care traiti.
8. Temperatura alimentelor trebuie sa fie apropiata de cea a corpului uman.
9. Incercati sa respectati orele de masa.
10. Daca preparati mancarea cu mixerul, asigurati-i o pauza, in care sa se “linisteasca miscarea de rotatie”, altfel, cand veti consuma alimentele respective veti prelua aceasta neliniste care este nefavorabila digestiei.
11. Pregatiti mancarea gandindu-va cu dragoste si bucurie la ea si la cei carora le-o oferiti.
12. Feriti-va de regimurile de slabit-minune! Majoritatea bolilor necesita precautii dietetice, dar adoptarea unui anumit tip de regim se poate face fara riscuri majore, pana in 40 de ani, dupa aceasta varsta prudenta trebuie sa fie regula.